Reality Check

Asaltul asupra ghetto-ului din Varsovia - 1943

Ma uit din cand in cand la o imagine ca cea de mai sus (pentru mai multe mergeti aici ) si ma apuca un cumplit sentiment de zadarnicie.

Baietelul din poza ar fi avut acum in jur de 65-70 de ani si ar fi trebuit sa se gandeasca la “obstescul sfarsit”. Din pacate a murit probabil atunci, la vreo 5 ani, fara sa fi avut ocazia sa se fi inteles ce inseamna moartea. Mort ca un animal, ca un catelandru .

Omorurile astea etnice (holocausturi, genociduri, ziceti-le cum vreti) sunt cel mai scarbos, cel mai obscen lucru la care ma pot gandi. Intr-o lume “moderna”, ce pretinde ca se bazeaza pe ratiune, iubire, bla-bla. Si in acelasi timp , la orice pas in istorie (nu cred ca sunt mai mult de 15 ani intre doua genociduri substantiale) poti gasi scene de acest fel. Bosnia, Rwanda, Sudan, si lucrurile vor continua probabil.

Pe de o parte carti inteligente, firme de arta, branduri responsabile social, voie buna, dorinte de depasire, vise .
Iar pe de alta macelul. The horror…

De fapt care este adevarata realitate ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *