Archive for January, 2006
Every morning in Africa, a gazelle wakes up.
It knows it must run faster than the fastest lion or it will be killed.
Every morning a lion wakes up.
It knows it must outrun the slowest gazelle or it will starve to death.
It doesn’t matter whether you are a lion or a gazelle.
When the sun comes up, you better start running.
citat din “The world is flat” - Thomas L. Friedman (o carte foarte buna pe care o citesc chiar acum)
January 31st, 2006
Cartea Codurilor -Simon Singh
O carte de popularizare stiintifica buna, scrisa de autorul “Marii teoreme a lui Fermat”
In principiu, respecta bine canonul cartilor de popularizare (claritate, cateva amanunte irelevante dar anecdotice, stil alert). Din pacate cam stiam materia.
O carte mult mai interesanta pentru geeks este Cryptonomicon de Neil Stephenson. Este un roman despre doua generatii de cifratori, insa are o tona de date stiintifice. Plus un stil super ce aduce aminte de Gravity Rainbow.
Mi-am dat seama citind Cartea Codurilor ca aplicatiile de webmail (de fapt mai toate aplicatiile server-side accesate prin browser) au si latura lor proasta proasta: au omorat criptare cu cheie dubla(publica/privata) permitand astfel potentiale abuzuri din partea statului. Nu stiu daca exista un plugin de PGP care sa mearga cu Yahoo Mail, GMail, Hotmail, pe cand cu clientii client-side nu este nici o problema. Si in aceasi ordine de idei, semantic web poate insemna si un control “superb” al informatiei vehiculate pe net.
January 30th, 2006
Copiii din miez de noapte - Salman Rushdie
Am terminat “Copii din miez de noapte” in weekendul trecut insa pana acum nu am avut timp sa-mi notez aici parerile.
Este un roman gros (peste 750 de pagini) care cuprinde in el aproape un veac din istoria subcontinentului indian.
Pur si simplu fascinant. Nu cred ca am citit mai mult de 10-15 carti de un asemenea calibru literar. Chiar daca imprumuta din realismul magic al lui Marquez si din stilul lui Gunther Grass, cartea este super-extraordinara.
Pe scurt este vorba de povestea lui Saleem Sinai (si a stramosilor lui in primele cateva sute de pagini), un copil dintr-o familie musulmana instarita nascut in 1948, in primul ceas de la declararea independentei Indiei. Precum si a celorlalti 1000 de copii indieni nascuti la miezul noptii. O poveste despre creatie si distrugere, despre speranta si disperare. Cu toate ca evenimentele istorice se profileaza pe fundalul naratiunii, punctele de vedere sunt complet subiective (nu veti citi un tratat de istorie, insa de multe ori esti tentat sa mai arunci o privire in wikipedia - eu folosesc Palmul pentru asta - pentru a mai vedea ce a fost in realitate cu un anumit razboi sau personaj istoric).
Este o carte carnaval, o fresca vopsita intr-o mie si una de culori in care se impletesc mii si mii de miniaturi. O carte de un umor spumos uneori, iar alteori de o deznadejde lirica autentica. Gasesti in ea pasaje de o virtuozitate stilistica deosebita (mi-a placut foarte mult unul in care toate lucrurile sunt descrise in negru si verde). Plus o invalmaseala de situatii, personaje, obiecte, idei, pe care numai cineva din India (tara cu patru milioane de zei) le-ar putea imagina.
O carte care emana dragostea lui Rushdie fata de India (dar nu la modul patetic si zgomotos). Te face sa te intrebi cat ar costa sa mergi sa vezi Bombay-ul, si New Delhi si Kasmirul.
January 28th, 2006
“Traducatorul de proza este sclavul autorului, traducatorul de poezie este rivalul autorului.” - Andrei Makine: Testamentul francez
January 28th, 2006

Este o harta cu nimic mai falsa decat cele traditionale. Europa este coltisorul acela mic si suprapopulat (deocamdata) din drepta.
Alte harti similare: http://www.flourish.org/upsidedownmap/
January 27th, 2006
Meet Segoe!
Este vorba de fontul interfetei MS Vista, care pare a fi o clona Fruttiger (Linotype). Al treilea mare font clonat de MS (dupa Arial-Helvetiva, si Book Antiqua - Palatino)
January 27th, 2006
Sa privim un mic tablou din acei ani (1937-1938). O conferinta raionala de partid (regiunea Moscova). Este condusa de noul secretar al comitetului raional, instalat in locul celui vechi, arestat. La sfarsitul conferintei este adoptata o telegrama prin care se exprima devotamentul pentru tovarasul Stalin.
Fireste, toti se ridica in picioare (la fel cum sareau in sus si in cursul conferintei de cate ori era pomenit numele lui), in micuta sala izbucnesc aplauze furtunoase, care se transforma in ovatii”. Trei minute, patru minute, cinci minute de aplauze tot furtunoase si care se transformau mereu in ovatii, insa au inceput sa doara palmele. Au inceput sa amorteasca bratele ridicate. Oamenii in varsta incep sa se sufoce. Totul devine Stalin. Totusi: cine va fi cel dintii care se va opri? Asta putea s-o faca secretarul comitetului raional, care statea la tribuna si tocmai citise telegrama cu pricina. Dar el este nou, el este in locul celui intemnitat, el insusi se teme! Caci aici, inala, se afla si aplauda agentii NKVD, ei vor nota cine va inceta primul!… Si aplauzele, in mica sala obscura, fara ca marele conducator sa stie, continua sase minute! Sapte minute! Opt minute!… Toti sunt morti! Sunt pierduti! Nu pot sa se mai opreasca panaa ce nu vor cadea loviti de infarct! ? fundul salii, la inghesuiala se mai poate trisa un pic, se poate bate mai rar, mai ?cet, nu at? de frenetic, dar in prezidiu, in vazul tuturor?
Directorul fabricii de hartie din localitate, un om puternic si independent sta in prezidiu si, in toata aceasta situatie falsa si fara iesire, aplauda! Minutul al noualea. Al zecelea! Priveste melancolic spre secretarul comitetului raional, insa acela nu indrazneste sa se opreasca. Este o nebunie! Nebunie generala! Uitandu-se unul la celalalt fara prea mare speranta, dar cu chipurile pline de entuziasm, conducatorii raionului vor aplauda pina ce vor cadea, pana ce vor fi scosi pe targa! insa chiar si atunci cei ramasi nu vor tresari!… Si directorul fabricii de hartie, in minutul al unsprezecelea, adopt?d un aer preocupat se lasa pe scaunul sau din prezidiu.
O, minune! Unde a disparut acel entuziasm general, impetuos si nedescris? Toti deodata, la aceeasi bataie din palme, se opresc si se asaza pe scaune. Sunt salvati! Iata ca s-a gasit, pana la urma, unul mai breaz! Ca sa vedeti totusi cum sunt recunoscuti oamenii cu spirit independent! Si tot asa sunt scosi din circulatie, ? aceeasi noapte, directorul fabricii este arestat. S-a pricopsit foarte lesne cu zece ani, dar pentru cu totul alte motive, insa dupa ce si-a pus semnatura pe 206 (procesul-verbal final al anchetei), anchetatorul ii aduce aminte:
“Si sa nu te mai opresti niciodata primul din aplaudat!” (Dar ce sa facem? Cum sa ne oprim?…) Remarcati - este selectia dupa Darwin. Si tocmai aceasta constituie epuizarea prin prostie.
(din Arhipelagul Gulag - Alexandr Soljenitzin)
January 23rd, 2006
The Golden Age - John C. Wright
Un roman SF pe care l-am terminat ieri, citit pe Palm. Insasi din faptul ca l-am citit pe Palm rezulta ca mi-a placut suficient incat sa rezist cititului pe un ecran relativ mic (abia astept sa se lanseze si sa imi cumpar Sony Reader - dispozitivul respectiv este pe baza de e-ink - bateria tine foarte mult, iar confortul ocular este mult mai bun decat pe LCD-uri).
Sa revin la Golden Age. O carte hard-SF, dar fara tot felul de descrieri hipercomplicate despre nuts-and-bolts, ci mai degraba focusata pe modurile in care tehnologiile viitoare (inteligenta artificiala, biotehnologii, nanotehnologii) transforma existenta umana. Destule pasaje foarte bune cu privire la tot felul de interactiuni tehnologice interesante. Ce mi-a placut foarte mult, a fost nivelul de virtualizare la care se ajungea. Practic nu mai exista nici o diferenta intre realitate si constructele tehnologice aplicate realitatii. Plus o serie de hinturi interesante despre esteticii si metafore in contextul hiperdiferentierii oamenilor.
Concret este vorba de Phaeton (numele mitologic are legatura cu actiunea) care cauta sa isi regaseasca identitatea pierduta. Iar aceste cautari (ca in epopeile antice grecesti) ne conduc prin lumea utopica in care traieste. Destul de slab la nivelul personajelor (mai ales comparandu-l cu literatura mainstream), insa foarte bun la nivelul peisajelor, tehnologiilor si meditatiilor de subtext. Utopia descrisa este de factura libertariana, insa, ca orice utopie - fireste, nu totul functioneaza perfect.
Un alt lucru de care mi-am dat seama a fost nivelul de dependenta in care am ajuns in societatea noastra. Suntem mult mai dependenti de societate decat acum cateva sute de ani. Iar asta, poate genera un excedent de putere in mana celor ce reprezinta societatea la un moment-dat si, in ipoteza pesimista, o diminuare a libertatii individului. Cel putin potentiala.
January 23rd, 2006
Un articol interesant despre un interviu cu Salman Rushdie
BERLIN: British author Salman Rushdie said the West had failed to grasp the extent to which Islamic extremism was rooted in men’s fear of women’s sexuality, in an interview to be published Thursday.
January 23rd, 2006
Cam pompos titlul insa nu am am gasit altul mai bun la ora asta.
Mi-am adus aminte de povestire superba: The Ones Who Walk Away from Omelas - Ursula Le Guin .
Si sper sa am intotdeauna puterea (si posibilitatea) sa plec la drum mai departe pentru a ramane cinstit fata de mine insumi. (Fireste, cu varsta este din ce in ce mai dificil.) Poate ca asta a fost principalul motiv pentru care am ales sa fiu antreprenor: o cat mai mare independenta in alegerile morale.
January 22nd, 2006
Stanca lui Tanios - Amin Maalouf
O carte pe care am citit-o saptamana trecuta, dar despre care nu am apucat sa scriu ceva inca.
Este a treia carte de Amin Maalouf pe care am citit-o si pana acum am trait aceasi senzatie la toate trei. O scriitura deosebit de buna, foarte lirica (imi aduce aminte de Omar Khayyam intr-un fel, printr-o anumita simplitate si eleganta) care te tine lipit de carte de la un capat la celalalt. Un fir narativ interesant (nu extraordinar) insa o bogatie de detalii atat in privinta personajelor, cat mai ales in privinta decorurilor/atmosferei. Plus un stop de umor si un strop de meditatie.
Stanca lui Tanios este cartea pentru care a castigat Premiul Goncourt. ( Fac o mica paranteza Premiul Goncourt se sa doar o data in viata unui scriitor, tocmai pentru a incuraja cati mai multi autori. O exceptie s-a intamplat in anii ‘60-’70 cand un scriitor francez l-a castigat de doua ori - a doua oara sub pseudonim). Sa revin la Tanios, insa. Este cartea despre viata intr-un mic sat din zona muntoasa a Libanului actual, prin 1940, cand Imperiul Otoman se destrama in doua entitati - Asia Mica cu Istanbulul, si zona arabo-africana cu Cairo. Libanul reprezenta fasia de tranzit intre aceste zone, fiind asadar in atentia sultanlui, a viceregelui Egiptului si a puterilor europene cu interese in mentinerea sau destramarea imperiului otoman.
Pe acest fundal, se desfasoara viata unui sat condus de un seic pe nume Francis (un seic catolic) si a protagonistului nostru care se naste (cu o paternitate incerta, creste, savarseste un act care il ridica la randul de erou simbolic, iar apoi dispare). Nu vreau sa divulg prea multe pentru ca urasc spoiler-urile.
Este o carte sensibila, bine scrisa, care merita citita. Mi-a placut (la fel ca si in celelate carti ale lui Maalouf) modul in care trateaza relatia intre tati si fii. O anumita inversiune ambigua a rolurilor (de exemplu, in Gradiniile Luminii, Mani - fondatorul maniheismului - il avea ca prim ucenic pe tatal sau) care aduce mai mult aminte de povestea lui Iosif din Biblie (sotul Mariei si tatal “adoptiv” al lui Iisus) decat de tensiunile freudiene. Sau exista fireste ambivalenta oedipiana, insa intr-o forma diferita, poate mai proprie culturilor patriarhal-autoritare, ca cele din Orientul Apropiat).
Este o carte cu multe subtexte, printre care si cele de natura politic-istorice: Maalouf - emigrant libanez - vorbind astfel de tensiunile dintre diferitele confesiuni (druzi, crestini, musulmani) care au dus pana la urma la lungul razboi civil libanez.
January 21st, 2006
“Success is a lousy teacher. It seduces smart people into thinking they can’t lose.” - The Road Ahead, Bill Gates
January 21st, 2006
Regele Arinilor - Michael Tournier O carte despre care nu stiu cum sa scriu. Un monument literar de o densitate extraordinara ce pote fi lecturat pe multiple niveluri. O carte brutala, subiectiva si ambivalenta, despre traiectul unui om (Abel Tiffauges) suprapus pe fundalul celui de-al doilea razboi mondial. Iar dincolo de acest nivel istoric si psihologizant (personajul principal fiind un caracter maniacal patologic, cu multiple obsesii, inclusiv de natura sexuala) se afla nivelul mitologic, arhetipal. Tournier invie capcaunii intr-un decor contemporan.
Este o carte care nu poate fi descrisa in cateva cuvinte. Un stil puternic si o abundente de pasaje care te fac sa meditezi. Iar in plus o serie de pasaje de o eruditie deosebita, plasate insa intr-un mod extrem de natural in firul narativ al romanului. Intra in top 10 al cartilor mele.
January 19th, 2006
De la respectiva ceainarie din postul de mai jos, mi-am luat “Poveste fara sfarsit” de Michael Ende. Aveam versiunea ceva mai veche de la editura Univers, dar versiunea asta era hardcover. Si in plus avea si literele albastre. Deci motive suficiente.
Iar apoi, noaptea am visat ca deschideam cartea si literele erau negre. Comune. Genul de vis care ti se pare 100% real.
Cand m-am trezit eram chiar foarte fustrat din cauza asta. Am deschis cartea, convins ca literele erau negre. Voiam sa ma obisnuiesc cu ideea. Miracol: literele erau albastre.
January 18th, 2006
Am baut ieri un ceai interesant intr-o ceainarie de pe Bvd Bratianu (cel de la Universitate la Unirii). Vasiliada, se numea respectiva ceainarie. Estre situata la etajul unei mici librarii. Atmosfera foarte eleganta si aproape intimidant de liniste. Prima data cand am vazut un meniu care sa contina peste o suta de feluri de ceaiuri.
Am baut un cei numit Yogi, facut dintr-un amestec de condimente indiene. Un gust un pic iute, un pic scortisoara. Servit foarte frumos intr-un ibric de ceramica. Fiecare ceai inseamna de fapt un ibric, insotit de miere/zahar/lapte, dupa gust. Preturi rezonabile: ceaiul meu a fost 8 RON. Atmosfera rafinata (in sensul cultural, nu in cel snob/money-orientated.
January 18th, 2006
lnsemnarea asta este despre noua perioada de inflorire carturistica a mea.
Am cumparat carti de cand ma stiu. Primele prin clasa a doua sau a treia, cred. Tin minte cum mergeam la libraria acea de la Bucur Obor (Zig Zag, era denumirea informala, pentru ca se afla la parterul acelor blocuri dispuse in zig zag, de vizavi de magazin) si puteam sa scotocesc peste tot. Era o librarie destul de mare (cel putin pentru standardele acelor vremuri), cu autoservire. Acolo am inceput sa cumpar acele carti din colectia Biblioteca pentru Toti. Colectia numara peste 2000 de volume la acel moment si dorinta mea era sa le am pe toate. Asadar migrasem de la colectionarea de surprize Turbo la colectionarea de carti. Am avut mai multe colectii preferate de-a lungul timpului. In liceu de pilda am colectionat cartii sf, mai ales cele din colectia Nautilius a editurii Nemira. In primi ani de facultate am adunat o groaza de reviste Secolul XX (erau de fapt niste volumase consistente dupa care umblam prin toate anticariatele. Cele mai multe le-am luat de la anticariatul de pe Mosilor care a devenit acum un Spring Time si de la celalalt anticariat de pe Mosilor colt cu Ferdinand care a devenit acum un magazin de termopane. Asa merg lucrurile. Si am mai colectionat in facultate carti de filosofie (Humanitas).
Oricum, acest post nu este despre colectii in sine.
Sa revenim la Zig Zag. Tin minte si acum dispunerea rafturilor si ce se gasea in fiecare. Erau vremurile dinainte de ‘89 si nu gaseai o asa abundenta ca acum. Nici pe departe, de fapt. Dar era o librarie mare si imi placea ca puteam sa o scotocesc in voie. Asta in opozitie cu libraria din zona unde stateam (Colentina), care era mica si cartile erau expuse in rafturile acelea de dupa vitrinele cu rechizite (deci trebuia sa le ceri vanzatoarei ca sa poti sa iti arunci o privire in ele). Acum si libraria Zig Zag s-a micsorat… E mai mica de cat cea din Colentina. Asta nu e o figura de stil, pur si simplu pe o parte din spatiul ei a aparut un magazin (parca tot de termopane). Similar, si la Doamna Ghica (alta dintre librariile copilariei mele), unde a rasarit o farmacie. Asa merg lucrurile. (Imi place expresia asta din Vonnegut
)
Dar sa revin la noua renastere livreasa, ca nu am chef sa scriu acum povestea vietii mele. Mai ales ca scriu pe palm si fiecare litera se face relativ greu. Asadar, in ultimii 4-5 ani nu am mai avut asa timp sa ma plimb prin librarii cum faceam pe vremuri. Munca este de vina, fireste.
A nu se intelege ca nu mai am citit in ultimii ani. Am citit destul dar nu prea am mai avut tragere sa incerc autori noi(noi pentru mind). Asta presupune un contact mai serios cu librariile. Si o anumita stare sufleteasca pe care poate nu am mai avut-o. Asa ca de multe ori am recitit carti vechi (Ave Borges.) Si a venit momentul ala din octombrie cand am inceput sa comand carti pe net. Favoritele mele: polirom.ro si librariilehumanitas.ro. Cel mai putin valoros serviciu: dol.ro Dar despre analiza comparativa a serviciilor intr-un post viitor (promit!). Important aici este ca Internetul comercial incepe sa se dezvolte si in Romania. Dovada stau cele vreo 75 de carti achizitionate in ultimele 3 luni (restul offline si doua de pe Amazon.com)
January 15th, 2006
Ca sa fac si eu ceva util astazi, voi produce o lista cu cartile pe care le-am cumparat in ultimele luni. (De prin octombrie, cand mi-a revenit pofta cumparatului de carti. Aceasta pofta nu imi disparuse de fapt insa nu mai aveam timp sa ma invart prin librarii. Am descoperit insa cumparatul online de pe siturile romanesti. Nota: Poate imi voi gasi ceva timp candva si voi scrie on raport/studiu despre librariile online romanesti, pe care sa il pun pe situl firmei nostre, TreeWorks.)
Asadar la munca (sper sa nu imi ia mai mult de 30 de minute ca ma grabesc). Inca o chestie, ordinea este pur aleatoare (in functie de mormanele pe care intalnesc in cale )
Aldoux Huxley - Minunata lume noua. Reintoarcere in minunata lume noua
J.-K. Huysmans - Liturgia neagra
Ismail Kadare - Aprilie spulberat
Luis Sepulveda - Batranul care citea romane de dragoste
Kurt Vonnegut - Hocus Pocus
Kurt Vonnegut - Abatorul 5
Jeffrey Eugenides - Middlesex
Kurt Vonnegut - Fii binecuvantat, domnule Rosewater
Michael Tournier - Fecioara si capcaunul
Dai Sijie - Balzac si Micuta Croitoreasa chineza
Mihail Bulgakov - Garda alba
Salman Rushdie - Orient, Occident
Thomas Mann - Iosif si fratii sai
William Golding - Imparatul Mustelor
Douglas Adams - Ghidul autostopistului galactic
Milorad Pavic - Dictionar Khazar
John Updike - Versiunea lui Roger
William Burroughs - Pranzul dezgolit
Vargas Llosa - Conversatie la catedrala
Amin Maalouf - Gradinile luminii
Greg Bear - Eternitate
Dai Sijie - Complexul lui Di
William Faulknet - Absalom, Absalom!
Juan Marse - Vraja Shanghaiului
Ismail Kadare - Piramida
Ismail Kadare - Fiica lui Agamemnon. Succesorul
Umberto Eco - Baudolino (verisiunea USA, hardcover - o aveam pe cea in romana, dar hardcover este altceva
)
Michael Tournier - Regele arinilor
Michael Tournier - Picatura de aur
Michael Tournier - Meteorii
Patrick Suskind - Parfumul
Vladimir Nabokov - Apararea Lujin
Ernesto Sabato - Abaddon Exterminatorul
William Golding - Infruntarea
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare
Arturo Perez-Reverte - Clubul Dumas
Amin Maalouf - Stanca lui Tanios
Salman Rushdie - Harun si Marea de Povesti
Martin Amis - Nascuti morti
Gunter Grass - In mers de rac
Dino Buzzati - Desertul tatarilor
Salman Rushdie - Ultimul suspin al Maurului
Julio Cortazar - Sotronul
Ernesto Sabato - Despre Eroi si Morminte
Arturo Perez-Reverte - Regina Sudului
Milan Kundera - Gluma
Gunter Grass - Toba de tinichea
Julio Cortazar - Manuscris gasit intr-un buzunar
Salman Rushdie - Pamantul de sub talpile ei
China Mieville - Perdito Street Station (in romana - Statia Pierzaniei)
John Updike - O luna de duminici
Kurt Vonnegut - Leaganul pisicii
Salman Rushdie - The Satanic Verses (de pe Amazon)
George RR MArtin - A Feast for Crows (idem)
Vladimir Nabokov - Ada sau Ardoarea
Arturo Perez-Reverte - Conspiratia din Sevillia
Amin Maalouf - Primul secold dupa Beatrice
Rosa Sala Rose - Dictionar critic de mituri si simboluri ale nazismului
Dino Buzzati - Monstrul Colomre si alte cincizeci de povestiri
Robert D. Kaplan - Politici de razboi
Salman Rushdie - Rusinea
Salman Rushdie - Copii din miez de noapte
Marguerite Yourcenar - Memoriile lui Hadrian
Haruki Murakami - Cronica pasarii-arc
A&B Strugatki - E greu sa fii zeu
George Orwell - O mie noua sute optzeci si patru
Kurt Vonnegut - Mama Noapte
Milan Kundera - Insuportabila Usuratate a Fiintei
Ismail Kadare - Florile inghetate din martie
John Updike - Centaurul
Thomas Pynchon - Gravity’s Rainbow
James Joyce - Ulysses
Malcom Lowry - Sub vulcan
Henry de Montherlant - Un asasin imi e stapan
George Orwell - Ferma Animalelor
Ha Jin - In asteptare
Jose Saramago - Eseu despre orbire
Ismail Kadare - Generalul armatei moarte
Christa Wolf - Medeea
Angeles Mastretta - Rapeste-mi viata
Max Frish - Home faber
Nadejda Mandelstam - Fara speranta
Birgitta Trotzig - Vieti duble
Colm Toibin - Povestea noptii
V.S. Naipaul - Mascaricii
F.M. Dostoievski - Jucatorul si alte microromane
F.M. Dostoievski - Nopti albe si alte microromane
Ernst Junger - Gradini si drumuri. Insemnari caucaziene
Ernst Junger - Faleze de marmura
Amy Tan - Fiica tamaduitorului de oase
Michael tournier - Fata si moartea
Ernesto Sabato - Tunelul
Marquez - Toamna patriarhului
Arturo Perez-Reverte - Tablou flamand
Juan Marse - Cozi de soparla
Monaldi si Sorti - Imprimatur
Erico Verissimo - Incident la Antares
Jose Saramago - Toate numele
Daniel Boorstin - Creatorii
Edvard Radzinsky - Stalin
Kurt Vonnegut - Galapagos
Lawrence Durrell - Justine
Lawrence Durrell - Balthazar
Lawrence Durrell - Mountolive
Lawrence Durrell - Clea
Michael Tournier - Gaspar, Merhior & Baltazar
W. Shakespreare/J. Fletcher - Doi veri de stirpe aleasa
Arthur Rimbaud - Opere
Balzac - Femeia parasita (scene din Comedia umana)
D.H. Lawrence - Fata pierduta
Robert D. Kaplan - La rasarit, spre Tartaria
Mika Waltari - Etruscul
Stelian Tanase - Clientii lu’ Tanti Varvara
Cam astea ar fi (poate mai sunt vreo doua trei maxim) Pomelnicul asta a durat vreo 50 de minute deci acum sunt in intarziere. (Ceea ce inseamna ca nu voi pune linkuri la fiecare carte pentru ca mi-ar lua inca pe atat).
Anyway, o sa incep sa scriu cate un post despre fiecare dintre cele pe care le-am citit. Si am citit destule (o treime - jumatate, habar nu am). Ma salveaza faptul ca pe unele le-am cumparat de mult, le-am citit, apoi le-am dat si am ramas cu ele date.
January 15th, 2006
Ascultam astazi o Moon River - Louis Armstrong (de fapt inca ascult) si mi-am adus aminte de cateva lucruri care mi-au placut mult acum vreo zece ani:
Buffalo - o povestire de John Kessel despre Wells si frustrarile lui socialist-utopice, despre Duke Ellington si suferinta unui negru care creaza arta intr-o America segregata si despre sense of loose in genere. E o bijuterie. Chiar daca a luat niste premii SF este de fapt 100% mainstream.
Ithaca - de Konstrantin Kavafis. O super poezie. Imi placea/place strofa asta foarte mult (de fapt toata poezia):
“Keep Ithaca always in your mind.
Arriving there is what you’re destined for.
But don’t hurry the journey at all.
Better if it lasts for years,
so you’re old by the time you reach the island,
wealthy with all you’ve gained on the way,
not expecting Ithaca to make you rich.”
(Fireste o aveam in romana pe vremurile acelea dar acum imi este lene/nu vad sensul sa o caut. Mai ales ca si in romana si in engleza sunt tot traduceri)
Si toate trei lucrurile (cantecul, povestirea si poezia) vorbesc de fapt despre acelasi lucru. Despre o lume mai simpla in care alegere insemna sa alegi drumul, nu detergentul sau marca de televizor (sau poate sunt doar retro-utopic si eu). Oricum, mi-ar place sa cred ca au fost atunci si mai sunt si acum oameni care pot face alegeri care sa fie prea putin influentate de bani, de snobism, de pretentii si fitze, si care inteleg ca drumul prin viata nu este acumulare de bunuri/titluri/prestigiu (sau prea putin). Si, ca fac parte din aceasta specie.
January 15th, 2006
O carte geniala pe care am citit-o astazi: Piramida de Ismail Kadare. Un roman scurt scris ca raspuns la dictatura din Albania, tara sa.
Despre construirea piramidei lui Keops pentru a secatui Egiptul si astfel a putea stapani o natie de sclavi supusi. Cam asa a facut si Enver Hoxa, dictatorul stalinist al Albaniei cand a construit 600000 de cazemate unipersonale pe tarmurile Adriaticei (la o populatie de aproximativ doua milioane de oameni).
Un carte despre mijloacele folosite dintotdeauna de catre dictaturi: mistificare, teroare, delatiune, saracie si despre singuratatea paranoica a tiranului
Ce este fenomenal la Kadare este ca romanul sau parabola nu cade intr-un tezism sec. Este o cartulie fermecatoare, lucrata la toate nivelurile.
O carte care imbina absurdul lui Kafka cu realismul magic al lui Marquz, cu grandomania constructiva a lui Jules Verne, cu tonul grav al lui Orwell . Dar fireste ca ansamblul este in stilul sau complet original.
Un roman bun, dar care nu ma miscat chiar asa de mult cum a facut-o de pilda Succesorul.(Dar despre asta in alt post.) O traducere rearcabila (foarte cursiva si foarte clara).
Iata si un citat care mi-a placut (printre multe altele):
“Tot la aceasta piatra a fost ucis, in conditii misterioase, babilonianul Ninurtakuduriusur de catre un sclav fara nume. Un timp, acesta din urma nu a divulgat motivul crimei, pana ce, intr-o noapte de vara, exact atunci cand i-au intrerupt torturile, a marturisit. Ceea ce l-a facut sa ucida a fost numele babilonianului, la care sclavul, anonim cum era, visa de mult.”
January 14th, 2006
Trei articole inrudite din ultimul Business Magazin:
Petrolismul (preluat din NT Times)
Rusia: Hartile secrete ale petrolului (idem)
Gaz pe foc
Interesant cum petrolul se impleteste peste tot cu puterea (Rusia, SUA, Romania) si cat de mult se bazeaza sistemul politic si economic al Rusiei pe petrol/gaze naturale.
January 14th, 2006
Moon River, wider than a mile,
I’m crossing you in style some day.
Oh, dream maker, you heart breaker,
wherever you’re going I’m going your way.
Two drifters off to see the world.
There’s such a lot of world to see.
We’re after the same rainbow’s end–
waiting ’round the bend,
my huckleberry friend,
Moon River and me…
Despre Moon River
Despre Breakfast at Tiffany’s
January 13th, 2006
“Lumea are tot atatea centre cate fiinte vii exista in ea. Fiecare dintre noi este centrul lumii, si universul se despica in doua cand ti se suiera in fata “Esti arestat!” ” — din Arhipelagul Gulag, Alexandr Stoljenitin
M-am apucat sa recitesc aceasta carte din nou (de fapt anterior citisem doar primul volum). Un monument contabilicesc al ororii birocratizate. Fenomenal cat de bine poate fi organizata crima (ca si la Auschwitz, de fapt) si ce idei ingenioase pot avea slujbasii terorii.
January 12th, 2006
“We cannot be free without being free to harm ourselves.”
din Golden Age, de John Wright
January 9th, 2006
Hello. N-am prea avut timp si chef in ultimele luni sa scriu la acest blog. Sper sa remediez situatia in curind. Mai ales ca mi-am luat un Palm nou (vechiul Clie NX60 stricandu-se, mi-am luat un Tungsten T3 care se poate lega prin Bluetooth la telefon, care se leaga prin GPRS la internet, care ne leaga pe toti darnu unii de altii ci mai degraba ca pe niste mumii egiptene, fiecare dintre noi infasurat in coconul lui obsesional). Lunga paranteza… Asadar am un programel pe palm care imi permite sa postez in blog de oriunde. Scrisul la calculator (aici intra si laptopul) nu prea ma inspira. Dar poate jucaria asta noua ma va face mai productiv. Ce cuvant aiurea: “productiv”… Asta imi aduce aminte de un citat dintr-o carte de Michael Tournier -”Picatura de aur”. “Daca cea ce urmeaza sa spui este mai putin valoros decat tacerea care va fi intrerupta, atunci este mai bine sa nu mai spui nimic.” Cam asa ceva … dar poate mai frumos.
Asadar imi propun sa imi imbogatesc blogul cu gandurile despre cartile pe care le citesc.
Am suferit o mica renastere a apetentei literare pe la sfarsitul lui octombrie. Dar despre asta intr-un post viitor.
January 8th, 2006