Catastif

Today’s mood

Astazi in heavy rotation: Rolling Stones - Wild Horses

Childhood living is easy to do
The things you wanted I bought them for you
Graceless lady you know who I am
You know I cant let you slide through my hands

Wild horses couldnt drag me away
Wild, wild horses, couldnt drag me away

I watched you suffer a dull aching pain
Now you decided to show me the same
No sweeping exits or offstage lines
Could make me feel bitter or treat you unkind

Add comment June 24th, 2006

Cioburi

Mi-am apucat sa citesc Kadis pentru copilul nenascut - Imre Kertesz. De fapt, citisem cateva pagini acum vreo luna, insa mi se paruse genul de scriitor arid, abscons si elitist care nu imi place. Am gresit. Poate nu avem starea.

In fine, faza este ca acum m-a spart in cioburi mici si gri. O carte discursiv-intelectualizata despre nimicnicia intelectualizarii. Despre noi, astia un pic mai rasariti, care ne privim unii pe altii ca niste oglinzi in oglinzi si nu stim ce vedem si poate nici nu ne intereseaza si poate proiectam si poate jonglam cu cuvintele si avem deja-vuuri de discutii din trecut si uitam ce esential sau mimam ca uitam sau mimam ca am regasit si apoi iarasi ne privim pe noi insine si facem lucruri, grandomanii, fara insa sa avem clar definit scopul, doar ca asa trebuie, ca e bine sa fii tare, apreciat, plin de proiecte, vital, dar asta e vitalitatea oare, si gata. Nu pot sa suport genul asta de carti care se apropie prea de sufletul tau si apoi ii trag doua-trei suturi sanatoase cu bocancii. Saramago mai face faze d-astea.

Hai sa pun si un citat:

“Dar, se vede treaba, nu te poti feri din calea explicatiilor, nu le poti evita, explicam si ne explicam fara incetare, o explicatie ne pretinde insasi viata, acest inexplicabil complex de fenomene si perceptii, explicatii ne pretinde anturajul si pana la urma ne pretindem si noi, noua insine, explicatii, pana ce izbutim in cele din urma sa distrugem in jurul nostru totul si sa ne autodistrugem, e un exces adica de explicatii - ii explic eu filosofului, intr-unul din acele accese logoreice, atat de urate mie dar irepresbile, care ma apuca ori de cate ori n-am nimica de spus si care, ma tem, e de aceasi extractie cu bacsisurile grase pe care le dau prin restaurante, taxiuri sau cu ocazia mituirii unor persoane oficiale, respectiv semioficiale etc. , precum si cu politetea mea exagerata, mergand pana la abandonul de sine, de parca m=as ruga fara incetare sa mi se ingaduie sa exist, pentru existenta asta a mea”

4 comments June 24th, 2006