What if?
Mi-au placut intotdeauna istoriile alternative (ucronii) , chiar de dinainte sa stiu ca asa le zice. Tin minte cat m-a fascinat Un yankeu la curtea regelui Arthur in copilarie; eram receptiv mai putin la umorul cartii (cred ca Twain o dedicase unui grup de varsta mai mare decat mine, care aveam vreo opt ani), si mult mai mult la partea de entreprenorship a protagonistului. Apopo de entrepreneurship, ca o paranteza, la fel de tare mi s-a parut si Insula Misterioasa a lui Verne. Oamenii aia chiar faceau chestii meseriase, desi soarta ii facuse sa naufragieze pe insula aia, fara nici o unealta.
Apoi in adolescenta stiu ca mi-a placut enorm Omul din castelul inalt a lui Phillip K. Dick . O lume in care Japonia si Germania castiga WWII si isi impart America . O poveste foarte subtila literar si extraordinar de ambigua ontologic. Cam ca tot ce a scris drogatul de Dick. (Pentru cei care nu stiu prea multe de zona asta, a SF-ului, Dick asta era un fel de William Burroughs sau de Timothy Leary - un LSDist cu tot felul de obsesii si iluzii, care credea ca e persecutat de guvernul SUA intr-o conspiratie cu extraterestrii.)
Turtledove, un fel de tatic contemporan al ucroniilor, nu mi-a placut. Poate ca si pentru ca l-am descoperit prea tarziu, cand deja nu mai aveam nici timpul, nici dispozitia sa citesc cicluri de peste 5000 de pagini, foarte precise istoric, dar fara prea multa personalitate - un fel de pomelnice lungi in care personaje reale sunt puse in diferite situatii ucronice, insa de cele mai multe ori fara miza estetica sau morala.
Dintre scriitorii grei, Philip Roth a scris o ucronie foarte buna - Complotul impotriva Americii. Excelenta prin detalii. Am scris un post despre ea aici.
Un articol foarte bun despre ucronii se gaseste in Wikipedia. (Deja e ceva comun ca Wikipedia sa ofere cel mai bun continut.)
Dar de ce imi plac istoriile alternative? Cred ca dincolo de caracterul ludic si de antrenamentul inteligentei care il presupun intelegerea punctelor de infexiune ale istoriei, e si ceva un pic mai profund, in sensul psihologic - tine daca vreti de structura mea agnostica. Daca Dumnezeu nu este implicat direct in istorie, acesta este pana la urma curgere determinata de cauze rationale (explicatii economice, materiale, geopolitice, culturale), rolul covarsitor al unor mari personalitati (fara Napoleon, nu vad cum Franta revolutionara ar fi plecat sa cucereasca Egiptul si apoi Rusia) si hazard pur. Imi plac ucroniile, tocmai pentru ca in forum meu interior cred ca istoria reala nu este cu nimic diferita de istoriile alternative - decat prin faptul ca a existat, quiditatem cum s-ar spune. D-asta tin si cu intepretarea aia a lumilor multiple a lui Everett in privinta mecanicii cuantice. (Desi: 1. a tine e un verb hilar in privinta asta; 2. daca o sa va uitati pe pagina aia din wikipedia o sa vedeti tot soiul de ecuatii pe care nu le inteleg si nici nu le voi intelege vreodata - tin inseamna aici mi-ar placea sa fie asa cum zice el, din motive morale, sa spunem; desi Borges as spune ca multiplicarea la infinit a fiintelor este infama, eu cred ca fiecare posibila instanta a unui individ ar fi frumos [democratic, polliticaly correct?] sa existe).
Inca o chestie si inchei postul asta excesiv de lung (Si apropo de asta, desi nu imi place sa fac posturi despre arta postarii, despre blogging and stuff cum am vazut ca a inceput sa fie la moda. Deci: 1. Scriu pentru mine si pentru oamenii destepti cu care as putea sa stau la bere si povesti o noapte intreaga. Scriu pentru ca imi place, nu am nici o hidden agenda. Singura chestie pe care mi-o doresc este sa intalnesc persoane facute din acelasi material ca si mine, online si offline. 2. Stiu ca uneori scriu prea lung, dar pe de alta parte nu stiu cum sa scriu pe scurt si sa mai fiu si explicit. Le multumesc celor care stau sa citeasca genul asta de posturi lungi. Iar daca imi scapa litere sau dezacorduri, dati-mi un email si le rezolv 3. Le multumesc inca si mai mult celor care isi ofera un pic din timpul lor, punand cate un comentariu. 4. Gata, ca mi-e frica de patetic )
Din cand in cand ma uit pe forumul AlternativeHistory.com, unde gasesti tot felul de eforturi colaborative. Unele dintre ele superdocumentate, unele fantasmagorice. Am vazut si cateva cu Romania, apropo. Alexandru cel Mare moare la batranete, Imperiul Roman supravietuieste pana in zilele noastre, comunismul se intinde in toata lumea, Brazilia e puterea dominanta a Americilor, Cartagina bate Roma, Tesla inventeaza tranzistorul la 1895, Isus sau Mohamed nu se nasc, un razboi anglo-american la inceputul secolului al XX-lea etc.
8 comments August 5th, 2006