Cazul Emil Moise - Scrisoare deschisă către Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
November 13th, 2006
Exista o serie de oameni care isi dedica toata energia unui scop cand cred in el. Desi este mult mai usor sa bagi capul in nisip si sa spui ca “Asta este, traim in Romania, n-ai ce face”.
Unul dintre acesti eroi care nu isi aroga titlu de “cel mai tare”, “cel mai priceput”, “cel mai experimentat” este Emil Moise. Profesor de filosofie la Buzau, care se lupta cu autoritatile locale pentru a respectarea drepturilor omului, a egalitatii de sanse si a libertatii de constiinta. Unul dintre protestele sale priveste prezenta simbolurilor religioase in salile de clasa. Maine, Emil Moise se va infatisa in fata CNCD pentru a-si prezenta punctul sau de vedere. Puteti citi acest punct, foarte articulat si foarte bine argumentat juridic, mai jos.
In sprijinul sau o coalitie larga de organizatii non-profit si de personalitati cunoscute in zona apararii drepturilor omului au adresat CNCD o scrisoare deschisa:
Alexandru Crişan şi Monica Dvorski - Centrul Educaţia 2000+, Cătălin Teniţă - Societatea Culturală Noesis, Cristian Pîrvulescu – Asociaţia Pro Democraţia, Doina Jela – Asociaţia Jurnaliştilor Independenţi din România, Dorina Năstase - Centrul Român de Studii Globale, Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internaţionale, Gabriel Penciu - Asociatia Culturală şi Amicală Română de la Strasbourg, Ghenadie Brega - Asociatia Hyde Park, Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj, Ioana Avădani – Centrul pentru Jurnalism Independent, Ion Bogdan Lefter, Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice, Liviu Andreescu, Mihaela Miroiu, Mihai Burcea – Miliţia Spirituală, Mircea Toma, Răzvan Martin – Agenţia de Monitorizare a Presei, Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă, Renate Weber, Romaniţa Iordache – ACCEPT, Ruxandra Costescu - membră Indymedia România, Roxana Teşiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Smaranda Enache – Liga Pro Europa .
Iata continutulul acesteia.
Scrisoare deschisă către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării de susţinere a necesităţii retragerii simbolurilor religioase din instituţiile publice de învăţământ
Apreciind că deciziile CNCD reprezintă o contribuţie deosebită pentru evoluţia democratică a României şi considerând că audierea domnului Emil Moise, în ziua de marţi, 14 noiembrie 2006, ora 13.00, în cadrul actualei cauze analizate de Colegiul director al CNCD privind retragerea simbolurilor religioase din instituţiile publice de învăţământ, vizează o problemă extrem de importantă, cu implicaţii majore la nivel naţional, de vreme ce se referă la respectarea dreptului fundamental la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, semnatarii acestei scrisori înţelegem să vă transmitem următoarele observaţii:
Neutralitatea confesională a instituţiilor publice de învăţământ reprezintă o condiţie absolut necesară pentru crearea un mediu şcolar nediscriminatoriu şi asigurarea unei atmosfere tolerante, cu risc minim de apariţie a tensiunilor ideologice sau religioase. Egalitatea de tratament între elevii şi profesorii care aparţin diferitelor confesiuni, asociaţii sau grupări religioase, sau care sunt teişti, ateişti, agnostici sau indiferenţi, decurge atât din principiul constituţional al egalităţii în drepturi prevăzut de Articolul 4 din Constituţie, cât şi din garanţia absolută şi interdicţia imixtiunii statului asupra gândirii, opiniilor şi credinţelor religioase, prevăzute de Articolul 29.
Prezenţa simbolurilor religioase pe pereţii sălilor de curs (cu excepţia orelor de religie al căror caracter facultativ este stabilit prin lege în condiţiile Articolului 32 (7) din Constituţie şi prin art. 9 din Legea Învăţământului), pe holuri şi în cancelariile şcolilor publice reprezintă o discriminare, cel puţin faţă de elevii şi profesorii care nu împărtăşesc convingerile religioase semnificate de simbolurile respective. De asemenea, este incompatibilă cu un mediu educaţional pluralist şi neutru pe care statul este obligat să îl asigure în şcolile publice. Rolul unui stat democratic este acela de a asigura acest cadru de neutralitate şi egalitate. Dreptul de a alege şi asigura educaţia religioasă a copiilor până la vârsta de 16 ani (cu consultarea acestora), revine exclusiv părinţilor sau tutorilor, în conformitate cu Articolul 29 (6) din Constituţie, respectiv, Articolul 5 din Declaraţia Naţiunilor Unite cu privire la Eliminarea Oricărei Forme de Discriminare şi Articolul 14 din Convenţia privind Drepturile Copilului, la care România este parte. Începând cu vârsta de 16 ani, conform Legii Drepturilor Copilului nr. 272/2004, art. 25 (3), tinerii au dreptul să îşi aleagă singuri religia.
Pe lângă discriminarea reprezentată de simbolurile religioase în instituţiile publice de învăţământ, considerăm că prezenţa acestora afectează şi principiile neutralităţii statului în raport cu cultele religioase şi al egalităţii dintre culte, alterându-se caracterul secular al statului român şi al învăţămîntului public. Orice fiinţă umană, indiferent de opţiunile sale religioase şi de conştiinţă are aceleaşi drepturi, iar în instituţiile publice nimeni nu poate fi tratat drept cetăţean de rang secund şi obligat să accepte afişarea unor simboluri cu care nu se identifică, iar adoptarea unui anumit set de simboluri religioase poate constitui o formă de prozelitism susţinută de stat.
Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie este un drept fundamental al fiinţei umane care trebuie respectat şi asumat de orice stat democratic. În marea majoritate a ţărilor europene şi în Statele Unite acest principiu este recunoscut, în instituţiile publice nefiind permise astfel de încălcări ale acestui drept prin prezenţa simbolurilor religioase sau îndoctrinarea elevilor. Menţionăm în acest sens jurisprudenţa instanţelor germane care au declarat neconstituţională etalarea crucii sau a crucifixului în şcolile publice neconfesionale (BverfG din 16.05.1995, numărul: 1 BvR 1087/91 citare: BVerfGE 93,1), respectiv, obligarea unei părţi la a pleda împotriva propriei opţiuni religioase şi ideologii, într-o sală de judecată în care erau prezente simboluri religioase (BverfG din 17.07.1973, numărul 1 BvR 308/69, citare: BVerfGE 35,366). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Buscarini şi ceilalţi c. San Marino (1999), interpretează Articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale, în sensul sancţionării ingerinţei statului prin forţarea la depunerea unui jurământ religios la intrarea în funcţie, în cazul în care acest jurământ contravine opţiunilor religioase personale.
Persoanele şi organizaţiile semnatare ale acestei scrisori respectă autonomia cultelor religioase din România aşa cum este ea garantată constituţional şi totodată subliniază interdicţia din Articolul 29 (1) din Constituţia României care prevede că: „Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.” Învăţământului public din România trebuie să i se asigure caracterul secular, neutru şi echidistant, iar cultelor religioase dreptul de a-şi educa credincioşii, în lăcaşele de cult sau în şcoli confesionale, în spiritul cultului respectiv.
Semnatarii acestei scrisori înţelegem să ne solidarizăm cu argumentele
principiale, constitutionale şi legale prezentate de domnul Emil Moise în petiţia adresată CNCD, în calitate de părinte şi de cadru didactic, şi să anunţăm public că îi susţinem demersul.
Sperăm ca decizia Colegiului director al CNCD cu privire la necesitatea retragerii simbolurilor religioase din instituţiile publice de învăţământ să devină o garanţie pentru exercitarea libertăţii de gândire, conştiinţă şi religie în România. În acest fel, ea va avea implicaţii pozitive de durată privind evoluţia democratică a României spre o societate pluralistă şi tolerantă în care respectarea şi afirmarea drepturilor fiinţei umane reprezintă temeiul şi scopul acţiunilor autorităţilor publice.
Bucureşti, 13 noiembrie 2006
Semnatari:
Alexandru Crişan şi Monica Dvorski - Centrul Educaţia 2000+
Cătălin Teniţă - Societatea Culturală Noesis
Cristian Pîrvulescu – Asociaţia Pro Democraţia
Doina Jela – Asociaţia Jurnaliştilor Independenţi din România
Dorina Năstase - Centrul Român de Studii Globale
Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internaţionale
Gabriel Penciu - Asociatia Culturală şi Amicală Română de la Strasbourg
Ghenadie Brega - Asociatia Hyde Park
Joanne Richardson - Asociatia D Media, Cluj
Ioana Avădani – Centrul pentru Jurnalism Independent
Ion Bogdan Lefter
Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice
Liviu Andreescu
Mihaela Miroiu
Mihai Burcea – Miliţia Spirituală
Mircea Toma
Răzvan Martin – Agenţia de Monitorizare a Presei
Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă
Renate Weber
Romaniţa Iordache – ACCEPT
Ruxandra Costescu - membră Indymedia România
Roxana Teşiu - Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Smaranda Enache – Liga Pro Europa
Contact:
Remus Cernea – Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă
remuscernea@gmail.com 0727.583.594
———————-
Petitia Domnului Emil Moise catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
Stimate Domnule Preşedinte,
Luând în considerare primordialitatea interesului superior al copilului, în calitate de părinte şi de cadru didactic, vă rog ca în baza prevederilor art. 16 din Constituţia României, ale legislaţiei privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale legislaţiei privind prevenirea şi combaterea discriminării, să dispuneţi anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile şi sălile de clasă - în afara orei facultative de Religie - ale Liceului de artă “Margareta Sterian” din Buzău, unde învaţă fetiţa mea, Teodora Moise, cât şi în toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău.
Cele două calităţi enunţate, de părinte şi de cadru didactic, mă obligă - în lumina şi prin litera prevederilor Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea 18/1990 şi ale Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului - la exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului, în calitate de părinte şi la sesizarea autorităţilor sau instituţiilor abilitate, împotriva abuzului, neglijenţei sau relelor tratamente, în calitate de angajat al unei instituţii publice care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul.
În ansamblu, îmi susţin prezentul demers pe două direcţii. Astfel, în rândurile ce urmează voi argumenta că afişarea simbolurilor religioase pe pereţii unităţilor publice de învăţământ:
constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase şi astfel generează o atmosferă ostilă şi degradantă, afectând dreptul la demnitatea personală al tuturor copiilor (şi implicit dreptul la educaţie) şi procesul de formare a personalităţii umane autonome şi creative (I);
constituie o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase - în cazul nostru aparţinând religiei creştin-ortodoxe - unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă (II).
În susţinerea celor două direcţii voi începe prezentarea situaţiei de fapt şi a contextului, prin prezentarea argumentelor pe direcţiile anunţate şi voi continua cu menţionarea câtorva din prevederile legale (fundamentale) care îmi susţin demersul. Pe parcursul prezentării, voi menţiona şi alte prevederi legale, dar şi aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Fiinţei Umane, utile atât în întărirea propriilor puncte de vedere, cât şi în conturarea şi clarificarea contextului.
Situaţia de fapt
Prezentarea argumentelor pe cele două direcţii anunţate
I. Afişarea simbolurilor religioase pe pereţii publici ai unităţilor de învăţământ: act discriminatoriu ce afectează dreptul la egalitatea de şanse în educaţie şi demnitatea copilului
Autonomia cultelor religioase faţă de stat, stipulată prin art 29 din Constituţia României, este o condiţie esenţială a democraţiei şi acţionează ca o garanţie a libertăţii de religie şi a egalităţii în faţa legii; de asemenea, împiedică statul (instituţiile şi autorităţile publice) de a manifesta o preferinţă pentru o anumită religie sau credinţă.
Prin urmare, un stat autonom faţă de cultele religioase nu poate recurge, prin instituţiile sale, la convingeri religioase atunci cînd performează funcţii legislative. Autonomia cultelor religioase faţă de stat face ca libertatea de conştiinţă şi de religie să fie efectivă şi este principiul care oferă individului posibilitatea de a-şi afirma personalitatea prin intermediul libertăţii de gândire.
În unităţile publice de învăţământ trebuie să li se asigure copiilor ca împreună să fie educaţi într-o atmosferă calmă, tolerantă şi reciproc susţinută, fără a fi deviată de la acest scop de simboluri ale afiliaţiei religioase. Indiferent dacă simbolurile religioase - în cazul de faţă -, sunt o condiţie a religiei creştin-ortodoxe, acordarea unei recunoaşteri oficiale acestui tip de simboluri religioase nu este compatibilă cu principiul conform căruia educaţia publică trebuie să fie neutră, căci poate genera conflicte între elevii/elevele cu diferite opinii sau convingeri religioase.
Libertatea religioasă ţine în primul rând de conştinţa individuală, însă implică, de asemenea, printre altele, libertatea fiecăruia de a-şi maniifesta religia, singur şi în privat, sau în comunitate cu alte persoane, în public şi în mijlocul celor care împărtăşesc aceeaşi credinţă. Art. 9 al Convenţiei enumeră diverse forme pe care le poate lua manifestarea religioasă, cum ar fi prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor. Însă libertatea de manifestare religioasă nu este un drept absolut, art. 9 al Convenţiei nu protejează orice act motivat sau inspirat de o religie sau credinţă.
Manifestarea religiei, în unităţile publice de învăţământ nu este o libertate absolută. Copiii şi cadrele didactice au dreptul să îşi manifeste religia aşa cum doresc, cu condiţia de a nu intra în conflict cu prevederile legale.
O atitudine care nu respectă principiul autonomiei cultelor religioase faţă de stat nu trebuie să fie în mod necesar acoperită de libertatea de manifestare a religiei. Afişarea simbolurilor religioase pe pereţii unităţilor publice de învăţământ contravine principiului autonomiei cultelor religioase faţă de stat, care impune ca educaţia să fie asigurată fără (indiferent ce formă de) manifestare religioasă.
Dreptul la libertatea de gâdire, de conştiinţă şi de religie, aşa cum este prevăzut în art. 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Fiinţei Umane şi în celelalte acte normative în care apare reglementat, nu protejează orice act motivat sau inspirat de religie sau credinţă.
În societăţile democratice, în care mai multe religii coexistă în rândurile uneia şi aceleiaşi populaţii, este necesar să fie impuse anumite restricţii cu referire la libertatea de manifestare a religiei, pentru a (re)concilia interesele diverselor grupuri şi a se asigura că este respectată convingerea fiecăruia/fiecăreia. Aceasta rezultă atât din paragraful 2 al art. 9 al Convenţiei, cât şi din obligaţia pozitivă, enunţată în art. 1 al Convenţiei, prin care satele părţi recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicţia lor drepturile şi libertăţile definite în Convenţie.
Statul are rolul de organizator neutru şi imparţial al exerciţiului diverselor religii, credinţe şi convingeri, rol care duce la realizarea ordinii publice şi la toleranţă şi armonie religioasă într-o societate democratică.
Obligaţia Statului la neutralitate şi imparţialitate este incompatibilă cu orice putere a părţilor statului de a impune legitimitatea credinţelor religioase sau modurile în care aceste credinţe se pot manifesta şi pretinde acestuia să asigure toleranţa între grupurile opuse. Prin urmare, rolul autorităţilor în astfel de circumstanţe este nu să elimine cauza tensiunilor prin eliminarea pluralismului ci să se asigure că grupurile care se află în competiţie se tolerează reciproc.
Pluralismul, toleranţa şi deschiderea sunt însuşiri caracteristice ale unei societăţi democratice. Deşi este necesar ca în anumite circumstanţe interesele individuale să fie subordonate celor ale unui grup, democraţia nu înseamnă că punctele de vedere ale majorităţii trebuie să prevaleze: trebuie realizată o balanţă care să asigure un tratament adecvat şi prielnic celor aflaţi în minoritate şi să respingă orice abuz al poziţiei dominante.
Pluralismul şi democraţia trebuie să se bazeze pe dialog şi pe spiritul compromisului, necesare pentru a determina diverse concesii individuale sau de grup justificate pentru menţinerea şi promovarea idealurilor şi valorilor unei societăţi democratice.
Într-o societate democratică Statul este abilitat să pună restricţii în manifestarea religiei dacă aceasta este incompatibilă cu urmărirea scopului de a proteja drepturile şi libertăţile celoralţi, ordinea şi siguranţa publică.
Când aceste drepturi şi libertăţi sunt printre cele garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Fiinţei Umane sau Protocoalele adiţionale, trebuie acceptat că protecţia lor poate conduce Statul la a restricţiona alte drepturi şi libertăţi, de asemenea prevăzute în Convenţie. Bazele unei societăţi democratice constau în căutarea continuă a unui echilibru între drepturile fundamentale ale fiecărui individ.
Unităţile publice de învăţământ trebuie să susţină obiectivele sistemului public de educaţie, trasate prin Constituţie şi prin legislaţia naţională şi internaţională, obiective printre care este inclusă şi obligaţia strictă a neutralităţii confesionale.
Prin art. 9, paragraful 2, al Convenţiei Europene a Drepturilor Fiinţei Umane, libertatea manifestării religiei sau convingerilor poate face subiectul unor restricţii (a se vedea, de exemplu, în jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Fiinţei Umane, cazul Kokkinakis împotriva Greciei, Seria A nr. 260-A, § 33).
Afişarea simbolurilor religioase este greu de conciliat cu principiul non-identificării instituţiilor publice de învăţământ cu o credinţă particulară.
În fapt, fetiţa mea, Teodora Moise, în varstă de 11 ani, învaţă în una dintre şcolile publice din Buzău. În calitate de părinte am obligaţia morală dar şi legală, în baza principiului interesului superior al copilului, să îi asigur respectarea demnităţii, creindu-i condiţii care să-i permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, prin întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru realizarea drepturilor pe care le are.
Astfel, am obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională.
Prin prezenţa unui simbol religios afişat pe unul din pereţi, în clasa de şcoală în care învaţă fetiţa mea nu este asigurat un mediu educativ demn, ceea ce periclitează dezvoltarea mentală, spirituală, morală şi socială atât a fetiţei mele cât şi a colegelor/colegilor de clasă.
Deoarece fiecare copil are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, afişarea unui simbol religios pe pereţii clasei, în afara orei de Religie a cărei frecvenţă este facultativă, este un abuz care pune în pericol chiar dreptul copiilor la educaţie, aşa cum este definită educaţia într- un stat de drept.
În conformitate cu art. 2 al Legii nr. 84/1995, a învăţămantului, în România învăţământul constituie prioritate naţională şi are ca finalitate, aşa cum prevăd art. 3 şi 4 ale aceleiaşi legi, formarea personalităţii umane autonome şi creative prin educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiinţei umane, al demnităţii şi toleranţei, al schimbului liber de opinii.
În majoritatea şcolilor din Buzău se află, sau ar putea să se afle, cel puţin un copil ateu sau aparţinând altei confesiuni religioase decât aceea ale cărei simboluri sunt afişate pe pereţii claselor, în cancelarii, sau pe holuri. În clasa în care învaţă fetiţa mea se află mai mulţi astfel de copii, iar simbolul religios a fost afişat în toate clasele în care a învăţat fetiţa mea, încă din primul an de şcoală; de altfel, simboluri religioase sun afişate şi pe pereţii claselor unităţilor de învăţământ publice preşcolare.
Prezenţa - pe pereţii publici - a simbolurilor religioase, la altă disciplină decât Religia, creează o atmosferă ostilă, ofensatoare şi degradantă pentru copiii aparţinând altei confesiuni decat celei căreia îi aparţin simbolurile religioase şi astfel le poate provoca o suferinţă directă fiindu-le afectată dezvoltarea personalităţii şi fiindu-le încălcat dreptul la o educaţie echitabilă.
Suferinţa acestor copii care se află în minoritate din perspectiva apartenenţei confesionale produce şi suferinţa copiilor majoritari (inclusiv, deci, a fetiţei mele), sau, la fel de condamnabil, poate induce acestora (majoritarilor), pe de o parte, o stare de dependenţă, iar pe de altă parte, atitudini de respingere faţă de copiii de alte confesiuni.
De altfel, am participat la elaborarea unui proiect finanţat de Uniunea Europenă - partea mea de cercetare, în care am analizat relaţia dintre stat şi Biserică în privinţa educaţiei religioase în şcolile publice din România şi în care am demonstrat, pe larg, cele susţinute în prezenta, a fost publicată în nr. 7 al Revistei Journal for Studies of Religions and Ideologies, aflată pe site-ul Universităţii Babes Bolyai < http://hiphi.ubbcluj.ro/JSRI/sciri>, şi în nr. 24/ 2004 al revistei Altera editată de Liga Pro Europa -, am participat la cursuri postuniversitare şi la nenumărate dezbateri pe această temă, în ţară şi în occident şi sunt coautor al unei cărţi cu capitole vizând şi această problematică, în care am oferit, pe larg, situaţii exemplare relevante. Informaţii cu care, evident, vă sunt la dispoziţie.
În calitate de părinte sunt obligat să îi asigur fetiţei mele un mediu de educaţie neviciat, în care suferinţa - a ei sau a colegelor/colegilor ei - să fie un accident (ce trebuie condamnat) şi nu o regulă. Încălcarea sistematică a drepturilor unui copil prin manifestările de intoleranţă si discriminare, în clasa în care învaţă şi fetiţa mea, constituie pentru mine motive de îngrijorare care mă determină la această atitudine.
În calitate de cadru didactic, mă simt obligat, de asemenea, atât moral cât şi legal, să vă exprim îngrijorarea mea, în aceeaşi privinţă, cu referire la toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău, unde prezenţa simbolurilor religioase pe pereţii claselor (în afara orei de Religie), cancelariilor, sau holurilor constituie o încălcare a drepturilor copiilor, aşa cum am încercat să vă explic mai sus.
Din primul an în calitate de cadru didactic, 2001, am luat atitudine - inclusiv în consiliile profesorale - în privinţa respectării drepturilor copiilor şi în special a dreptului la libertatea de gândire, conştiinţă şi de religie care, cel puţin prin prezenţa simbolurilor religioase pe pereţii publici (în afara orei de Religie) era (şi este) încălcat în mod sistematic. Nedreptăţile la care am fost supus, nu de puţine ori, ca urmare a demersurilor mele, nu m-au determinat să renunţ, deoarece întotdeauna am considerat că nu avem voie să tolerăm suferinţa copiilor abuzaţi şi că merită depuse toate eforturile pentru eliminarea acesteia. Nu a fost nici o clasă, din cele în care am predat, în care să nu fi atras atenţia asupra acestei grave nedreptăţi.
Consider că educarea copiilor şi atitudinea de nepăsare în astfel de situaţii sunt incompatibile (mă simt obligat să menţionez că sunt multe cadre didactice care m-au susţinut - chiar şi cadre didactice care predau Religia - însă, de teama consecinţelor, susţinerea, de fiecare dată, a fost doar morală). În cele mai multe cazuri, deşi nu am avut suficient timp la dispoziţie şi nici susţinere (ba din contra), copiii au înţeles. Însă au fost în continuare abuzaţi şi neglijaţi. Ani şi ani, zi de zi.
În situaţia prezentată, chiar dacă este de o importanţă particulară deosebită şi nu reprezintă doar o expresie a unei credinţe particulare religioase ci se supune şi unei cerinţe imperative a acelei credinţe, afişarea simbolurilor religioase pe pereţii unităţilor publice de învăţământ rămâne o manifestare exterioară care, ca atare, nu face parte din inviolabila esenţă a libertăţii de religie.
Principiul autonomiei cultelor religioase faţă de stat impune obligaţia ca statul, prin instituţiile sale, să rămână neutru, ceea ce înseamnă că în toate atitudinile oficiale acestea trebuie să se abţină de la orice consideraţie confesională sau religioasă care ar putea primejdui libertatea individuală într-o societate pluralistă. În această privinţă, principiul autonomiei cultelor religioase faţă de stat urmăreşte să prezerve libertatea individuală a religiei şi să menţină armonia religioasă în spiritul toleranţei.
Această neutralitate are o importanţă deosebită în şcolile publice deoarece educaţia este obligatorie pentru toţi, fără vreo distincţie făcută pe motive de apartenenţă religioasă.
Libertatea de conştiinţă şi religie obligă instutuţiile publice de învăţământ (dar nu numai) să respecte neutralitatea confesională şi religioasă. Lezarea libertăţii de religie se manifestă mai ales când intituţiile publice ţin partea în dipsutele religioase sau metafizice, în particular prin permiterea afişării simbolurilor religioase. Principiul conform căruia statul nu trebuie să discrimineze în favoarea sau împotriva cuiva pe motive religioase rezultă direct din prevederile art. 16 al Constituţiei României.
Fiecare este liber să-şi aleagă simbolurile religioase, aşa cum valorile religioase şi sociale şi tradiţiile societăţii trebuie, de asemenea, să fie respectate. Totuşi, când un simbol religios este afişat în unităţile publice de învăţământ în sălile de clasă unde se desfăşoară orele disciplinelor obligatorii, religia la care aceste simboluri religioase face referire poate fi percepută şi prezentată ca un set de valori din care unele sunt incompatibile cu acelea ale societăţii contemporane. În plus, în judeţul Buzău, unde majoritatea populaţiei este declarată creştin-ortodoxă, prezentând afişarea, pe pereţii instituţiilor publice de învăţământ, a unui simbol religios creştin-ortodox ca o îndatorire religioasă obligatorie, va avea ca efect discriminarea între copiii care practică religia creştin-ortodoxă, cei care nu practică această religie şi cei care nu au o religie. Cei care nu vor accepta simbolul religios respectiv vor fi priviţi, fără îndoială, ca opunându-se religiei respective sau ca nereligioşi.
Restricţia solicitată prin petiţiile şi demersurile mele este bazată, în particular, pe cele două principii constituţionale, al autonomiei cultelor religioase faţă de stat şi al egalităţii. Solicitarea acestei restricţii nu este îndreptată împotriva afiliaţiei religioase a celor care aparţin confesiunii care impune afişarea simbolurilor ci urmăreşte, alături de alte elemente, scopul legitim de a proteja ordinea publică şi drepturile şi libertăţile celorlalţi şi este în mod manifest intenţionată să păstreze natura neutră confesional a instituţiilor publice de educaţie.
Retragerea simbolurilor religioase de pe pereţii publici ai unităţilor de învăţământ este în deplină concordanţă cu cu principiul neutralităţii confesionale în şcoli, principiu care urmăreşte atât protejarea credinţelor religioase ale părinţilor şi copiilor cât şi să asigure armonia religioasă care, în multe privinţe, este fragilă. În legătură cu aceasta, poate fi notat că şcolile pot fi în pericol de a deveni locuri ale conflictelor religioase dacă se continuă permiterea afişării simbolurilor religioase. Prin urmare, se poate considera că există temeiuri bazate pe interesul public de a decide retragerea simbolurilor religioase de pe pereţii unităţilor publice de învăţământ.
Libertatea de manifestare a religiei sau convingerii trebuie cumpănită cu interesul public în a asigura neutralitatea confesională în sistemul educaţie. Cu alte cuvinte, interesul celor care doresc să-şi manifeste religia prin afişarea simbolurilor religioase proprii trebuie să fie comparat cu interesul copiilor şi al părinţilor de a nu fi influenţaţi sau ofensaţi în propriile lor convingeri şi cu preocuparea de a menţine armonia religioasă în şcoli. Atenţia trebuie să fie îndreptată către respectarea şi promovarea toleranţei - un element important al neutralităţii confesionale - între membrii diferitelor credinţe religioase.
Afişarea simbolurilor religioase pe pereţii unităţilor publice de învăţământ, însoţită de un întreg context în care, în educaţie dar nu numai, se manifestă o presiune religioasă care implică, adesea (ilicit) şi instituţii şi autorităţi publice probează o mişcare politică extremistă, care caută să impună în societate, ca întreg, simboluri religioase şi concepţia unei societăţi bazată pe percepte religioase. În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Fiinţei Umane se menţionează că fiecare stat contactant trebuie ca - în acord cu prevederile Convenţiei - să ia poziţie împotriva unor asemenea mişcări (Refah Partisi şi alţii împotriva Turciei [GC], nr. 41340/98, 41342/98, 41343/98 şi 41344/98, Curtea Europeană a Drepturilor Fiinţei Umane, 2003-II, § 124).
Astfel, într-un judeţ precum Buzău, unde marea majoritate a populaţiei aparţine religiei creştin ortodoxe, măsurile de a retrage simbolurile religioase (creştin-ortodoxe) de pe pereţii unităţilor publice de învăţământ previne manifestările religioase fundamentaliste care exercită presiuni, în special, asupra copiilor care nu practică acea religie sau asupra celor care aparţin altei religii; aceste măsuri sunt justificate prin prevederile art. 9, alin 2, al Convenţiei Europene a Drepturilor Fiinţei Umane.III. Afişarea simbolurilor religioase pe pereţii unităţilor publice de învăţământ - asumarea şi transmiterea valorilor de inferiorizare a femeilor practicate de religia respectivă
În contextul în care valorile pluralismului, respectul faţă de drepturile altora şi, în particular, egalitatea de şanse a femeilor şi bărbaţilor, sunt dezirabile şi aplicate în practică, este de aşteptat ca autorităţile şi instituţiile publice să dorească să prezerve şi să promoveze principiul constituţional al autonomiei cultelor religioase faţă de stat şi astfel, să îl considere contrar promovării valorilor religioase, în cazul nostru, a simbolurilor religioase.
Principiul constituţional al egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi trebuie luat în considerare şi promovat în educaţie şi cu atât mai mult în unităţile publice de învăţământ.
Prin acceptarea simbolurilor religioase - în cazul nostru aparţinând religiei creştin-ortodoxe - unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă. Sunt deja cunoscute practicile religioase care inferiorizează femeia faţă de bărbat, începând de la naştere şi botez, până la căsătorie şi normele impuse relaţiilor de cuplu dar şi în privinţa funcţiilor deţinute în cadrul bisericii (a se vedea în acest sens, pentru detalii şi amănunte, Emil Moise, “Interpretarea Bibliei, sursă a discriminărilopr de gen în practicile religioase creştine din România”, în Revista Română de Drepturile Omului (Comitetul Helsinki), nr. 23, Bucureşti, 2002; lucrarea a fost publicată şi în Journal for the Study of Religions and Ideologies, nr 6, Cluj, 2004, http://hiphi.ubbcluj.ro/JSRI).
Situaţia de drept
Într-o societate democratică, dreptul la educaţie este indispensabil pentru promovarea drepturilor fiinţei umane.
Art. 26.2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Fiinţei Umane precizează că
Învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile fiinţei umane şi libertăţile fundamentale. El trebuie să promoveze înţelegerea, toleranţa, prietenia între toate popoarele şi toate grupurile rasiale sau religioase…
Art. 28 al Convenţiei O.N.U. cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, menţionează că statele părţi asigură exercitarea dreptului la educaţie pe baza egalităţii de şanse şi sunt de acord, în baza art. 29, că educaţia copilului trebuie să urmărească cultivarea respectului pentru drepturile fiinţei umane şi libertăţile fundamentale şi totodată să urmărească pregătirea copilului să îşi asume responsabilităţile vieţii într-o societate liberă, într-un spirit de înţelegere, de pace, de toleranţă, de egaliate între sexe şi prietenie între grupurile etnice, naţionale şi religioase.
Art. 14. al Convenţiei impune statelor părţi respectarea dreptului copilului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, iar Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, stipulează, în articolul 25:
Copilul are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie.
În art. 146 al Legii 272/2004 se precizează că prevederile legii se completează cu alte reglementări care se referă la drepturile copilului, inclusiv cu prevederile cuprinse în convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.
În conformitate cu prevederile art. 9 şi 14 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Fiinţei Umane,
9.1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include şi libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.
9.2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.
14.Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie tebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie…
iar în conformitate cu prevederile art 1 al Protocolului nr. 12 la Convenţie,
1.1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie… 1.2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în paragraful 1.
Prin art. 3 lit. d. şi a din Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învătămantului, adoptată la Paris, la 14.12.1964, ratificată de România prin Decretul 149/1964,
pentru a elimina sau preveni orice discriminare, statele participante îşi iau angajamentul să nu admită, în cazul unui ajutor eventual, dat sub orice formă, de către autorităţile publice instituţiilor de învăţămant, nici o preferinţă sau restricţie bazate exclusiv pe faptul că elevii/elevele aparţin unui grup determinat şi totodată să abroge orice dispoziţii legislative şi administrative şi să pună capăt oricăror practici administrative care ar comporta o discriminare în domeniul învăţămantului.
La 18 decembrie 1979 Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei pe care România a ratificat-o la 7 ianuarie 1982. În afara raportului iniţial, guvernul României a prezentat Comitetului Pentru Eliminarea Discriminărilor faţă de Femei un al doilea raport combinat cu un al treilea (1992) şi al patrulea raport combinat cu al cincilea (2000) cu privire la implementarea Convenţiei în România.
Discriminarea faţă de femei este definită, în art. 1, ca fiind orice diferenţiere, excludere sau restricţie bazată pe sex, care are drept efect sau scop restrângerea pentru femei a posibilităţii de a se bucura de drepturile omului şi libertăţile fundamentale în domeniile politic, economic, social, cultural şi civil sau în orice alt domeniu.
În art. 2, sub imperativul condamnării de către state a discriminării faţă de femei sub toate formele sale, la litera f., statele se angajează în
luarea tuturor măsurilor corespunzătoare, inclusiv prin dispoziţii legislative, pentru modificarea sau abrogarea oricărei legi, dispozitii, cutume sau practici care constituie o discriminare faţă de femei.
De asemenea, în conformitate cu art. 5 lit a.,
statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a modifica schemele şi modelele de comportament social şi cultural al bărbatului şi femeii, pentru a se ajunge la eliminarea prejudecăţilor şi practicilor cutumiare sau de altă natură, care sunt bazate pe ideea de inferioritate sau superioritate a unui sex, sau pe imaginea şablon privind rolul bărbatului sau al femeii.
În privinţa educaţiei, în conformitate cu art. 10 lit c.,
statele părti vor lua măsurile corespunzătoare pentru eliminarea oricărei concepţii şablon privind rolul bărbatului şi al femeii la toate nivelurile şi în toate formele de învăţământ.
Constituţia României, precizează, în art. 29:
(1) libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă; nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale; (2) libertatea de conştiinţă este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc; (4) în relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă; (5) cultele religioase sunt autonome faţă de stat.
Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violenţă, abuz, rele tratamente sau neglijenţă (art. 85 alin (1) DIN Legea 272/2004).
Conform articolului 25, copilul are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie şi totodată (conform art. 22) la protejarea imaginii publice, ceea ce înseamnă că este interzisă orice acţiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viaţa intimă şi privată (art. 22, alin (2)).
De asemenea, copilul are dreptul de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea, în condiţii nediscriminatorii, a aptitudinilor şi personalităţii sale (art. 47). Este interzisă privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol dezvoltarea mentală, spirituală, morală sau socială, sănătatea psihică, în orice instituţie care asigură educarea copiilor (art. 90).
Pe de altă parte, în conformitate cu art. 2, alin (2), şi cu art. 4 lit. g), principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, ca reprezentanţi legali ai acestuia, iar în baza art. 6, lit. d), g) şi k), printre principiile în conformitate cu care se realizează respectarea şi garantarea drepturilor copilului se numără primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului, respectarea demnităţii copilului şi asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului.
Părinţii sunt obligaţi să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului şi să coopereze cu persoanele fizice şi persoanele juridice care exercită atribuţii în domeniul îngrijirii, educării şi formării profesionale a copilului (art. 32, lit. d) şi e)).
Mai mult, orice persoană fizică sau juridică, precum şi copilul pot sesiza autorităţile abilitate de lege să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violenţă, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau neglijenţă (art. 85, alin. (2)).
În conformitate cu art. 89, prin abuz asupra copilului se înţelege, printre altele, orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care este periclitată dezvoltarea mentală, spirituală, morală sau socială, sau sănătatea psihică a copilului, iar prin neglijarea copilului se înţelege, printre altele, omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabiitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilităţi, fapt care pune în pericol dezvoltarea mentală, spirituală, morală sau socială, sau sănătatea psihică a copilului.
Conform prevederilor art. 1 al Declaraţiei pentru eliminarea toturor formelor de intoleranţă şi discriminare bazate pe religie sau convingere, elaborată de Adunarea Generală a O.N.U. în 1981, nimeni nu trebuie să fie subiectul vreunei obligaţii care ar diminua libertatea de a avea o religie sau o credinţă după propria alegere. În vederea realizării obiectivelor Declaraţiei expresia “intoleranţă şi discriminare bazate pe religie sau convingere” este definită ca “orice distincţie, excludere, restricţie sau preferinţă bazate pe religie sau convingere şi care au ca scop sau efect anularea sau diminuarea recunoaşterii, posedării sau exercitării, pe baze egale, a drepturilor şi libertăţilor fiinţei umane” (art. 2).
Conform art. 5. alin (3) al Declaraţiei, copilul trebuie să fie protejat de orice formă de discriminare pe bază de religie sau convingere şi trebuie să fie educat în spiritul înţelegerii, toleranţei, prieteniei, respectului pentru libertatea de religie şi convingere a altora, în deplină conştienţă a faptului că energia şi talentele sale trebuie să fie devotate în a sluji semenilor/semenelor săi/sale.
Or, acceptarea unor simboluri religioase pe pereţii claselor din şcolile publice, cu excepţia orei de Religie, a cărei frecvenţă este facultativă, conduce la inocularea unor comportamente reciproce de respingere.
Dsicriminarea în domeniul învăţămantului constituie o violare a drepturilor fiinţei umane, iar libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie sunt elemente fundamentale în concepţia fiecăruia/ fiecăreia despre viaţa personală, trebuind astfel să fie în întregime respectate şi garantate.
În acord cu cele menţionate, luând în considerare primordialitatea interesului superior al copilului şi faptul că afişarea obstinantă a simbolurilor religioase pe pereţii şcolilor publice reprezintă, prin amploare şi frecvenţă, dar mai ales prin efecte, cel mai sever abuz la care sunt supuşi copiii în sistemul de educaţie, vă rog să dispuneţi retragerea de pe pereţii publici ai cancelariilor, holurilor şi sălilor de clasă - atât în şcoala unde învaţă fetiţa mea, Liceul de Artă Margareta Sterian, cât şi în toate celelalte şcoli din judeţul Buzău - a simbolurilor religioase, cu excepţia orelor în care se desfăşoară disciplina - cu caracter facultativ - Religie.
Vă rog, Domnule Preşedinte, să primiţi distinsele mele consideraţii,
Emil Moise 12.08.2006
Domnului Preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării
Entry Filed under: Uncategorized
140 Comments Add your own
1. Mihaï | November 13th, 2006 at 6:54 pm
in cazul adoptarii acestui demers, va aparea nevoia reala a infiintarii de şcoli publice confesionale, asa cum sunt in Germania, Franta si alte tari spre ale caror jurisprudente doriti sa la adoptam
nu cunosc si mi-as dori sa stiu, din punct de vedere juridic exista pentru atei un corespondent al juramantului pe Biblie al unui crestin?
2. Horia Ursu | November 14th, 2006 at 3:06 am
Ii tin pumnii profesorului Moise. Si, daca ajuta la ceva, subscriu cu draga inima la petitie.
3. Catalin | November 14th, 2006 at 10:14 am
Salut Mihai, cred ca toate religiile au dreptul sa iti stabilieasca unitati de invatamant in Romania, in conditiile respectarii programei educationale minime. Asadar cadrul legal exista si acum. Mai mult, eu sunt chiar de acord ca statul sa sustina asemenea intitiative. Esential este insa ca invatamantul public sa fie non-ideologizat, cred ca sunt in asentimentul tau. Si tarile pe care le enumeri au mers in directia asta.
Referitor la intrebarea cu juramantul pe Biblie, stiu ca la depunerea juramintelor demnitarilor este prevazuta aceasta ipoteza, insa nu mai stiu exact cum este rezolvata. Personal, consider ca cuvantul meu este o forma de juramant. Adica, nu cred ca procentajul respectarii juramintelor este mai mare decat cel al “darii cuvantului”. Impresia mea este populatia este destul de omogena din punctul de vedere al moralitatii, indiferent de atitudinea spirituala adoptata.
Horia, chiar ma gandeam sa facem o forma de petitii online pentru viitor pentru actiunile civice care se vor intreprinde. Fiecare semnatura insemna foarte mult.
4. Mihaï | November 14th, 2006 at 12:16 pm
in cazul in care cuvantul unui ateu e de ajuns, de ce cuvantul unui crestin nu ar fi de ajuns ?
5. Catalin | November 14th, 2006 at 12:38 pm
Sincer, Mihai, eu cred ca este de ajuns. Adica, chiar daca as fi crestin practicant, as prefera sa imi dau cuvantul decat sa jur. Pentru ca tine de noi, de cuvantul nostru, sa facem sau sa nu facem ceva.
De ce nu se face asta mai des? Din cauza reminescentelor institutionale, ca sa folosesc un eufemism politicos.
6. Bogdan | November 15th, 2006 at 10:13 am
“Exista o serie de oameni care isi dedica toata energia unui scop cand cred in el. Desi este mult mai usor sa bagi capul in nisip si sa spui ca ‘Asta este, traim in Romania, n-ai ce face’.”
Nu cred ca e vorba de bagat capul in nisip, si cu siguranta acest individ are tot corpul ingropat in el. Omul acesta trebuie apreciat ca isi dedica timpul pentru o cauza atat de nobila (sunt constient ca majoritatea elevilor se simt discriminati atunci cand vad o icoana in salile de curs…toti si-ar dori statuete cu Buddha, o editie a Coranului la loc de cinste, reprezentari 666 pe fiecare podea, etc…), dar sincer nu am auzit vreodata ca aceasta problema sa fie “a real issue”.
“… cred ca toate religiile au dreptul sa iti stabilieasca unitati de invatamant in Romania, in conditiile respectarii programei educationale minime.”. Evident ca au dreptul. Evident ca esti cu capul.
Ah, si ai postat o lunga lista de indivizi care nu au ce face pe acasa si “lupta” pentru drepturile omului … Daca s-ar putea sa exemplifici aici drepturile care sunt incalcate majoritatea romanilor, pentru ca deja sunt foarte curios…
7. Catalin | November 15th, 2006 at 11:10 am
Iti multumesc, Bogdan, pentru modalitatea foarte pertinenta in care ti-ai expus agumentele si pentru modul lipsit de orice atac la persoana in care ti-ai exprimat pozita.
Daca poti, as dori sa imi dai tu exemplu de drepturi incalcate majoritatii romanilor si eu te asigur ca voi face tot posibilul se le aduc in vizorul celor care isi pot exprima o pozitie in legatura cu respectivele cazuri.
Te rog insa sa intelegi ca, indiferent daca o incalcare a drepturilor priveste o majoritate sau o minoritate, incalcarea are aceasi gravitate. Ea nu devine “real issue” cand trece de un milion de persoane efectate. Incalcarile nu trebuie sa existe. Punct.
8. Mihaï | November 15th, 2006 at 7:51 pm
sa inteleg ca nu admiteti icoanele cu Stefan cel Mare in scoli ?
uite asa ajungem sa ne intrebam care este brandul Romania, cand de fapt noi nu mai avem identitate nationala
9. Horia Ursu | November 15th, 2006 at 8:42 pm
In ce ma priveste, nu admit ABSOLUT NICI UN FEL de icoane in scoli. Nu sint de acord nici cu predarea religiei in scoli, daca tot s-a adus vorba desprte asta. E treaba fiecaruia ce crede si in ce sau cine crede, dar s-o faca indaratul propriei teste, a propriului habitat sau a bisericii, moscheii sau templului sau. NU in scoala, unde profesorul de biologie se chinuie sa-i bage in cap copilului ideea de evolutionism, numai ca sa vina dupa aia vreun popa ratat care sa ii explice ca Doamne-Doamne a facut lumea in sapte zile, ca ma-sa-i curva daca o face cu tac-su’ cind e pe ciclu sau ca tac-su’ e un pacatos care-o sa mearga in iad fiindca nu da doi bani pe elucubratiile spuse de popi (chiar daca tac-su nu bea, nu-si bate nevasta, isi plateste la zi impozitele si are oroare de violenta).
A se slabi, prin urmare, cu icoane si religie in scoli. Fiica mea n-o sa fie obligata sa participe la asa ceva.
10. Horia Ursu | November 15th, 2006 at 8:45 pm
One more thing: brandul Romaniei, la ora asta? Tara nimanui? Tara de cacat, cu oameni puturosi? Tara de inculti care nu citesc decit 1 carte si jumatate pe cap de locuitor, in toata viata lor? Pe care-o alegi, musiu? Asta fiindca tot vorbim de dictatura majoritatii cretin-ortodoxe…
11. Mihaï | November 15th, 2006 at 9:23 pm
daca doreste note bune la scoala care sa ii asigure o cariera de succes, fiica ta o sa fie obligata sa invete de martirul Constantin Brancoveanu si de Sfantul Stefan cel Mare; si daca tot nu iti place ideea asta o sa poti curand sa te deplasezi in alte tari din UE, pentru ca ea sa invete istoria acelor tari
eu prefer brandul Romaniei ca fiind dat de portul popular si de cantecele populare pe care le cantau strabunicii mei
12. Horia Ursu | November 15th, 2006 at 9:33 pm
Una e sa invete despre Stefan si Brincoveanu la istorie, si alta la religie. Asta incercam sa subliniez. Cit despre invitatia ta catre alte zari de soare pline, nu, multumesc. Mi-aduce aminte de invitatiile pe care le adreseaza funariotii ungurilor. Prin urmare, n-am sa o onorez, asa cum n-am onorat nici invitatiile funariotilor, nici pe cele ale lui Vadim sau Nastase. Romania e si tara mea, si a lui Moise si a Catastifului, nu doar a acriturilor nationaliste. This is a free country, hombre si, ca atare, fiica mea e libera sa NU frecventeze orele de religie si sa nu-i fie impuse vederii imitatiile de cacat care se afiseaza prin scoli sub numele de icoane.
Numai o intrebare, din pura curiozitate: tu votezi cu Vadim sau cu Jiji?
13. Mihaï | November 15th, 2006 at 9:52 pm
este o utopie de extrema stanga ( in aceeasi zona cu comunistii ) sa desprinzi pe Stefan cel Mare de bisericile pe care le-a construit, sa desprinzi pe Constantin Brancoveanu de faptul ca a murit ca un mucenic
nu ti-am facut nici o invitatie sa pleci, dar in UE o sa fie mult mai usor sa te deznationalizezi, spre deosebire de Romania unde fiicei tale o sa i se aduca aminte la istorie de ceea ce incadrezi la acrituri nationaliste
tu ai vota pentru persoane? eu as incerca sa votez pentru principii si doctrine
14. Horia Ursu | November 16th, 2006 at 10:05 am
Prefer sa ma deznationalizez la mine acasa. Si nu vorbeam de istorie, ci de religia predata in scoli. Care e o porcarie. N-o intoarce ca la Ploiesti. Stefan cel SFINT? Halal religie care glorifica un individ care a incalcat cu aplicatie toate cele zece porunci… Chiar daca asta nu i-a diminuat semnificatia din perspectiva istorica. Religia e de cacat, nu cei care, volens-nolens, sint transformati in mascotele ei.
Inca oarece: in Romania, a vota pentru idei e o utopie. Asta nu ma impiedica sa votez, din 90 incoace, cu liberalii, in speranta ca doar-doar s-o ridica din marea lor masa de mediocritati unul care sa inteleaga ce inseamna liberalismul. Inca mai sper.
15. Mihaï | November 16th, 2006 at 10:21 am
mai frate modul in care vorbesti tu de religie te pune pe aceeasi treapta de manifestare a intolerantei cu Vadim
si au fost Sfinti care au facut pacate mai mari decat Stefan cel Mare, dar nu stiu daca nu arunc vorbele in vant spunandu-ti lucrurile astea de bun simt
fiica ta nu este obligata sa creada, dar este obligata sa invete istoria religiei; asta se face la ora de religie, nu ii da nimeni nota pe cum se roage, nu ia nota pe respectarea celor 7 pacate capitale
16. Catalin | November 16th, 2006 at 10:33 am
Mihai, la materia Religie se invata/imprima dogma, din pacate, si nu istoria religiei. Uite de exemplu cum suna programa de clasa VII-VIII: http://www.edu.ro/index.php/articles/6138
Cat priveste icoanele, parerea mea este ca diminueaza personalitatile istorice. Stefan cel Mare a fost un domnitor mare, la fel si Constantin Brancoveanu, insa cred ca au avut si faptele lor mai putin bune. Asa merge politica, in definitiv. Cred ca o prezentare obiectiva a domniilor lor este mult mai benefica decat una idealizata.
Apropo de icoane, uite o chestie interesanta Sfantul Augustin era negru, dar in majoritatea picturilor religioase este zugravit alb. Ca sa nu mai vorbim de Isus care avea trasaturi semite, nu, insa este zugravit intotdeauna mai aproape de tipicul nordic. Cam asta e temerea mea in legatura cu icoanele: sunt impregate cu o forta de convingere prea mare pentru copii care abia acum se formeaza si din aceasta cauza le pot anihila dorinta de a cerceta.
17. Mihaï | November 16th, 2006 at 10:52 am
dogma, sa inteleg ca tu desprinzi total intelegerea doctrinelor politice de invatarea istoriei? dogma este o doctrina, si la istorie se invata si care a fost doctrina comunistilor, de ce au facut ceea ce au facut, chiar daca nu esti de acord cu ei
eu as pune o icoana cu Stefan cel Mare sau cu Constantin Brancoveanu in fiecare scoala romaneasca, prentru ca romanii sa creasca in cunostinta identitatii proprii
mie nu mi-au anihilat icoanele dorinta de a cerceta, orice copil care va afla amanuntele pe care le prezinti aici va dori sa cerceteze sa combata; nu i se anihileaza dorinta de cercetare, dimpotriva, va dori sa afle tot ce se poate despre Stefan cel Mare
18. Catalin | November 16th, 2006 at 11:01 am
Uite o definitie foarte buna a istoriei religiei:
http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Religions
Daca o comparam cu programa, o sa vezi ca predarea religiei nu se face la nivelul unei prezentari socio-culturale neangajate, din perspectiva istorica, ci la nivelul dogmatic. Testul cel mai simplu ar fi faptul ca programele sunt segregate pe religii (catolici, ortodocsi, evanghelisti etc) si ca nu exista nicaieri o prezentare comparata a religiilor (de tipul unii sunt asa, alti sunt asa, fara sa se spuna “da’ noi avem dreptate”).
Cat priveste Stefan cel Mare sau Constantin Brancoveanu, ma tem ca ei nu reprezinta tocmai identitatea romana - reprezinta pozitiile a doi domnitori (unul medieval, celalalt renascentist) cu tarele lor si atitudinile lor pozitive. Daca acceptam ca Stefan cel Mare este stalpul de bolta al identitatii romanesti, acceptam si atacurile sale impotriva fratilor munteni si pofta sexuala nestapanita? Daca il luam pe Brancoveanu ca exponent al romanitatii, includem aici si atitudinea fata de taranime? Si cum le vom putea explica copiilor ca aceste “icoane” sunt atat de imperfecte?
19. Mihaï | November 16th, 2006 at 11:26 am
cum spuneam sunt Sfinti care au facut pacate mai mari decat Stefan cel Mare
cand vom sti ca pe langa faptele noastre cele mai bune, sa ne asumam si greselile noastre, atunci vom putea profita de partile bune si vom avea de unde sa dezvoltam ( http://blog.360.yahoo.com/onofreiciuc?p=361 ); eu nu sunt pentru educatia copiilor cu modele perfecte
mi se pare normal sa existe o programa segregata pe religii, pentru ca fiecare doreste sa invete preponderent despre subiectul pe care il intereseaza, iar pe langa cele 3-4 programe ale celor 3-4 religii principale, ar fi excelent sa existe si o programa comparata, ca sa ai de unde alege
20. Catalin | November 16th, 2006 at 11:31 am
Mihai, eu nu ma pricep prea mult la hagiografie, dar daca mi-ai da alte exemple de sfinti cu pacate as fi foarte interesant sa aprofundez subiectul. Ce difera atunci un sfant failibil de un om normal?
Cat priveste introducerea unei istorii comparate a religiilor, cred si eu ca aceasta ar fi o chestie foarte buna, daca s-ar face la modul non-partinic. E fascinant, intr-adevar, sa studiezi evolutia conceptului de divinitate, acidentele socio-istorice care au schimbat taberele, modurile foarte politice in care in care au fost anumite decizii pe care noi le credem de natura spirituala (conciliile bunaoara) si asa mai departe.
21. Mihaï | November 16th, 2006 at 11:41 am
eu nu cunosc hagiografie, nici atat; vorbesc in nume personal
diferenta consta in asumarea greselilor (recunoastere si lupta cu sine insusi pentru a nu le repeta) si in faptele bune pe care le face ( repararea greselilor )
ce sunt greselile? iti dau niste exemple:
* atunci cand ne distrugem pe noi insine
* atunci cand distrugem alti oameni
* atunci cand distrugem ordinea fireasca a naturii / lumii ; de exemplu prin poluare
22. textier | November 16th, 2006 at 3:41 pm
ma bag si eu, nu neaparat ca sa tin partea cuiva
(eu 1 snt pt. sincretism, snt de parere ca ochiul lui allah = ochiul lui iehova, intruct ambii snt Unul & Acelasi; precum si crucea egipteana poate functiona ca insemn crestin etc., dar nu luati in seama idiosincraziile mele)
in noile legiferari care or fi in domeniul Scoala/Biserica ar fi bine sa se tina seama de istorie, specific national, cultura/traditie.
in romania primele scoli au fost facute de popi; chiar asa li se spune (inca) profilor = dascali!
fara popi care sa predea, fara scoli ca aceea in care a invatat creanga, am fi azi o cultura si mai mica dect sntem; si mai mimetica, si mai lipsita de personalitate, si mai ahtiata sa preia pe negndite mode si vinticele de aiurea…
poate ca nu icoana cu stf cel mare ar merita pusa in clase, ci poza (icon-ul…) lui antim ivireanul (mitropolit, sanctificat mai de mult), caruia ii datoram prima carte in lb. romana
ok, avem invatamnt laic, mergem pe teoria evolutionista si toate cele. dar o forma de respect, de piosenie laica, neincarcata teologic, dar nici complet iconoclasta, se poate admite, oare? ca vorba aceea: e pacat de dz…
23. Horia Ursu | November 16th, 2006 at 6:18 pm
Ideea cu Antim Ivireanul e chiar buna. Da, la ideea asta subscriu. Intr-o scoala, unde se invata CARTE (sau asa se presupune c-ar trebui sa fie), locul de pe perete i se cuvine unui carturar. Si o precizare: n-am spus nicaieri ca pruncii ar trebui educati sa nu respecte biserica. Dimpotriva, cred ca ar trebui sa respecte optiunea oricui. Inclusiv a unuia lipsit de credinte, precum subsemnatul.
24. George | November 21st, 2006 at 8:24 am
E trist ca se pun pe picior de egalitate stiintele cu religia si asta dintr-o politete
de prost gust. De cand a devenit necesar sa punem rationalul si irationalul in aceeasi desaga si sa
invitam pe cinva sa “aleaga” ?
Am trait prea mult timp in mirosul de hoit al crestinismului ca sa mai avem luciditatea sa vedem
cat de absurd e sa punem povara formarii noaste religioase in spatele copiilor nostri.
25. Mihaï | November 21st, 2006 at 9:14 am
libertatea alegerii este propovaduita de crestini, ca si de atei; mai putin de extremisti ( de dreapta sau de stanga )
cine isi face formare religioasa pe spatele copiilor?
26. George | November 21st, 2006 at 10:07 am
Unii s-au “nascut” crestini desi nu am avut nici un cuvant de spus in asta si nu pentru ca nu am avut din ce alege (nici macar nu s-a pus problema alegerii) ci din simplu fapt ca am fost stampilati cu religia parintilor nostri; iar acum parintii repeta reteta. L-a asta ma refeream cand vorbeam de formare.
Iar privind libertatea alegerii la crestini, un documnt care e o dovada a contrariului este vechiul testament (iti trebuie un stomac tarte si putina gandire critica ca sa-l citesti si ca sa nu tragi concluzii deja prescrise).
27. Mihaï | November 21st, 2006 at 10:50 am
depinde de varsta, cresterea copiilor este un fenomen complex pe diferite etape, sunt momente cand parintii decid pentru copii, si apoi o data cu cresterea copilului, acesta decide din ce in ce mai mult singur, fiind doar indrumat de parinte, pentru ca in final sa fie singur pe picioarele sale
cei care la 20-30 de ani se simt stampilati de deciziile parintilor, nu sunt suficient de maturi pentru ca nu sunt suficient de responsabili ca sa isi ia singuri viata in maini
28. noiZe | November 21st, 2006 at 11:22 am
Buhhh….same shit everywhere. Strong atheists vs ultraortodocsi de cartier. Just kill’em all, draga Catastif.
29. noiZe | November 21st, 2006 at 11:46 am
Ah, stai, cred ca n-am fost suficient de explicit. Ma refer la aceeasi, vecinica, polarizare de cacat. Stefan cel Mare si Fu(s)tangiu vs Dicatura Rationalismului Gonflabil cu Tenta Viole(n)t-Singeroasa. Eu nu cred ca astia sint adevarati. Parc-as urmari partea a tzshpea de la Nightmare on Elm Street, cu actori de duminica imprumutati de la caminantele cultural.
30. Mihaï | November 21st, 2006 at 2:58 pm
noiZe parca ai fi Robin Hood, dar nu cred ca esti adevarat
31. noiZe | November 21st, 2006 at 4:15 pm
Try me, Templierule. abe.golam@gmail.com (baga niste acatiste duminica, poate ma virusez)
OnTopic ai ceva de spus? Intr-o scoala PUBLICA dntr-un stat LAIC in care dau ochii cu lumea asta puturoasa niste copii FARA discernamint, NU au ce cauta insemne religioase, cu exceptia locurilor special amenajate, in speta salile unde se preda FACULTATIV religia. Precum in locurile pentru nefumatori, asa si pre pamint, okay? Afisate oriunde altundeva, insemnele astea sint off topic si out of focus.
Il mai freci mult pe Stefanitza Wannabee sau incerci o fraza cu miez? Ca poate ma calmez
(si stam de vorba)
32. Mihaï | November 21st, 2006 at 4:55 pm
pentru nefumatori este lege , noua regula de interzicere a insemnelor religioase nu are nici o baza legala
eu nu stiu, dar poate imi spui tu, din ce film ai aflat ca Romania e stat LAIC ?
33. textier | November 21st, 2006 at 4:59 pm
george: stiinta si religia au fost in aceeasi desaga de la inceput. modernitatea le-a separat, si nu sint eu in masura sa judec daca a fost bine sau rau. (dar tu?)
crestinismul nu e o religie 100% irationala, cu un caracter numinos atit de pronuntat cum snt de pilda panteismele sau animismele. altminteri ar trebui declarati eretici alde toma de aquino sau william ockham. pe de cealalta parte, mai bine de 80% din scrierile lui newton au avut caracter teologic/spiritual: un adev. corp nevazut al aisbergului. ultimul trend in studiul lui newton e sa cercetezi cum legile mecanicii au fost determinate de rugaciune, asceza, framintari religioase etc. tare, huh?
cred ca o dezbatere pe tarim romanesc pe topicul Scoala vs Biserica ar putea fi de folos si in V, unde lucrurile snt departe de a se fi lamurit. as vrea sa va transmit admiratia mea pt. tinuta (generala a) discutiei.
34. noiZe | November 21st, 2006 at 9:35 pm
Draga Textierule, cu un Mihai care intre doua consideratii despre Stefanitza cel Mijlociu a uitat ca Romania e un stat laic si cu un George care se intreaba cu o retorica semifascista “De cand a devenit necesar sa punem rationalul si irationalul in aceeasi desaga si sa
invitam pe cinva sa “aleaga” ?” tre’sa fii taaare optimist ca sa poti saluta cu seninatate tinuta discutiei. Imi pare rau ca te-ai simtit luat in tarbaca, ideea generala este ca indivizii de mai sus sint si vor ramine incremeniti in propriile lor proiecte, n-ai cum sa-i urnesti din ele. Astia sintem si cu asta defilam.
35. Mihaï | November 21st, 2006 at 9:57 pm
asta e, am uitat o definitie inventata “Romania stat LAIC” , o definitie care nu exista in nici o lege romana
36. textier | November 22nd, 2006 at 12:47 pm
draga noize, ma bucur ca apreciezi supletea in gindire si acuzi incremenirea. daca urmarim dezbaterile de ctiva ani din uk, f si d, o sa vezi ca noi ca polemisti pe tema asta sntem inca nste gratiosi nuferi imaculati.
apropo de statul laic etc. incerc sa fac un rezumat, scuze pt. cei care se vor simti dascaliti (apropo de soarta cuv. dascal): o data ce ro a admis valori ca democratia & drp. omului, a admis drp. cetatenilor la practicarea indiferent carei confesiuni, inclusiv satanism, paginism, voodoo etc. in acest moment, indif. de alte considerente, cum ar fi traditia BOR de cooperare tacita cu statul etc., este garantat drp de a te inchina cui vrei tu etc.
acuma: daca statul il prinde pe satanist ca face sacrificii umane, se cheama ca drp lui la confesiune a incalcat drp altuia la viata si il baga la zdup. idem daca vine mulder si scully si demonstreaza ca practicantul de voodoo produce imbolnaviri la distanta prin inteparea papuselelor etc. iar dupa acest principiu, al lui ‘live & let live’, ramine sa se stabileasca daca, cum si cit etalarea in scoli de obiecte ale unui anumit cult face rau altor culte. simplu, nu?
eu 1 nu dau verdicte. eu, daca snt chitit pe ceva, este sa atentionez ca e pacat sa preluam si de data asta pe nemestecate legi gata facute de ue, din conformism, lene a gindirii, supusenie etc.; si sa evitam astfel o discutie serioasa, o cntarire a prourilor si contrelor, mai ales intr-un domeniu in care specificul romnesc e delicat si problematic. mai mult, tocmai acst caracter romnesc interesant ne poate califica sa ii luminam si pe altii (da, ok, snt 8imist, va las sa-mi ziceti naiv, biet copil & mielul lui dz.; adev. e ca ma buseste si pe mine risul, dar stiu ca oficial am dreptate… in +, stiu ca cine gndeste pozitiv are mai multe sanse de reusita)
37. noiZe | November 22nd, 2006 at 2:18 pm
Textier, link me up please >>>
“daca urmarim dezbaterile de ctiva ani din uk, f si d, o sa vezi ca noi ca polemisti pe tema asta sntem inca nste gratiosi nuferi imaculati.”
38. Alex | November 22nd, 2006 at 3:05 pm
Asa cum am si scris in articolul meu, cer interventia lui Gigi Becali.
Sa vina unu sa il ia pe ala de gat, ca se pare ca cu vorba buna nu se poate face nimic cu asa oameni.
39. noiZe | November 22nd, 2006 at 3:17 pm
Draga Alex, “articolul” tau este doar o insiruire de insulte gratuite. Draga Textierule, struneste-ti te rog optimismul. Ghici de ce.
40. Mihaï | November 22nd, 2006 at 4:51 pm
rade ciob de oala sparta
41. Alex | November 22nd, 2006 at 6:00 pm
Insulte gratuite ? Nicigand.
M-am gandit sa-i porcaiesc pentru ca chiar sunt asa cum i-am numit. Daca zici ca sunt gratuite inseamna ca esti de acord cu ei !
42. noiZe | November 22nd, 2006 at 6:13 pm
Poate sint de acord…poate nu. Sa zicem ca sint ;). Ce vei hotari in privinta mea? Ma dai pe mina lui Jiji sau imi dai semn de mila Mariei Tale?
43. Florin Zaharia | November 22nd, 2006 at 6:27 pm
Aveti perfecta dreptate! Scoala publica trebuie sa fie echidistanta pentru toate religiile si confesiunile! Simbolurile religioase ar putea induce stari de frustare pentru copilul care apartine unei alte religii sau confesiuni! Educatia religioasa ar trebui sa fie apanajul familiei sau/si bisericii. Democratia si drepturile omului nu sunt proprii numai unui singur cult! Sau democratia nu este si pentru catei?
44. Mihaï | November 22nd, 2006 at 6:39 pm
de ce sa fii frustrat cand vezi o icoana? cred ca din orgoliu si din intoleranta, sau poate din bun simt comunist
trebuie educata frustrarea pe care o simtim cand vedem o femeie musulmana purtand iasmac, un crestin cu o cruce la gat, sau un evreu cu palarie si favoriti ; traim intr-un stat in care toate religiile sunt tolerate, iar statul are chiar obligatia de a le sustine in anumite institutii
cei care adopta intoleranta isi bat joc de cei care au murit in ‘89
45. noiZe | November 22nd, 2006 at 7:02 pm
Mihai, eu zic asa, ca pentru fiecare icoana scoasa, sa zicem, dintr-o cancelarie sau dintr-un laborator de chimie, sa se puna inca 25 de icoane in fiecare biserica si sa se dea o jumatate de ora pe luna la TV pentru ca BOR sa-si poate prezenta cu mai multa usurinta business-ul program. Aaa…pardon, platforma program.
46. Mihaï | November 22nd, 2006 at 9:58 pm
in ceea ce priveste un laborator de chimie, prezenta unei icoane poate fi acceptata pentru ora fiecarei clase in parte, la sedinta cu parintii a clasei; daca parintii doresc, nu exista nici un o ilegalitate si nimeni nu este prejudiciat cu nimic, de ce vrei tu sa le interzici aceasta alegere?
cancelaria este spatiul profesorilor, prezenta icoanei in cancelarie ramane la decizia colectivului de profesori
47. dragos | November 23rd, 2006 at 6:07 pm
Imi place logica dlor Ursu, Moise et co! Lupta impotriva discriminarii printr-o … discriminare. Vorbesc de dreptul copiilor la educatie, dar le refuza un aspect foarte important - aspectul spiritual, care intotdeauna a fost, este si va fi esential (o educatie holista, plenara, nu se poate face pedaland doar pe oferirea unui punct de vedere - cel “sciintist”).
Sa “uite” cumva domniile lor ca, urmand calea acestui iconoclasm, ar putea ajunge sa nu le mai poata oferi copiilor lor cam nici un fel de educatie (de la piramide, pana comunism, flower power etc. avem de-a face cu simboluri religioase). Lupta impotriva “ideologiei”, reprezentata prin religie, dar “uita” de experienta lui Michelson-Morley, de principiul de incertitudine al lui Werner-Heisenberg, teoria relativitatii si relativitatii generalizate, de pluralitatea planurilor de constiinta, de geometriile neeuclidiene, de faptul ca axiomele nu pot fi demonstrate, ca legile fizice au caracter statistic si probabilistic, de faptul ca limbajul nu este un mijloc cert de comunicare. Deci, singura cale ce ramane deschisa (pe care domniile lor, se pare ca tocmai asta vor, sa o inchida, placandu/le mai mul sentimentul de incertitudine, care este totuna cu angoasa - semnul speciei umane, numarul cromozomic pe plan psihic) este cea a liberei credinte.
Extra-stong, brother!
48. noiZe | November 23rd, 2006 at 8:04 pm
Dragos, daca singurul mod in care se poate sustine o religie este orientarea ‘nevinovata’, pur inocenta, a copiilor spre ea, atunci, poate ca se cuvine sa dispara. Desi cred ca asta e doar un scenariu sefe…si inca unul cotat prost pe IMDb
49. dragos | November 23rd, 2006 at 8:30 pm
It’s too strange!
Ideea nu e orientarea (”bagarea in cap”, cum zicea dl Ursu despre evolutionism, despre care, cica, ar vorbi biologia)! Dimpotriva. Toti vorbesc de libertate, ori, libertatea este posibilitatea de a alege. Cum poti alege daca nu ti se ofera, nu cunosti etc?
Religia, mai ales ca ora din cadrul curriculumului, ofera o (alta) perspectiva de abordare a realitatii, realitate care nu e nicidecum “simplista”, dupa cum li se pare “scientistilor”, asa cum se vede si din noile cercetari din cosmologie, fizica cuantica, biologie - neurostiinte etc (in urma acestora se prea vede ca religia nu a spus prostii, povesti, aberatii, chiar daca a facut-o chiar acum mii de ani).
Singurul motiv al luptei impotriva acestei “discipline”, chiar daca o fac in numele copiilor lor, este frica de a se vedea pe ei insisi asa cum sunt si neputinta de a fi ceea ce sunt (”Orice om e intotdeauna infinit mai mult decat ceea ce ar fi daca ar fi numai ce este” - Heidegger)
50. noiZe | November 23rd, 2006 at 9:43 pm
Dragos, sa presupunem ca ai 9 ani. Iti ofer acest mar. Te rog sa alegi din totalul de mere oferite ceea ce doresti, insa doar dupa o matura chibzuinta, cum ii sade bine unui copil de 9 ani.
51. dragos | November 24th, 2006 at 7:16 pm
Dar de ce sa aleaga doar din totalul de mere, format dintr-un singur mar?! Se stie ca, mai ales, copiii ar cam vrea banane, kiwi, capsune etc.
Cam cum ar fi, ca peste ceva ani, fata dlui Ursu, despre care zicea el ca nu va fi nevoita (obligata) sa faca asa ceva, sa-i ceara socoteala de ce a privat-o de niste elementare cunostinte de spritualitate, de cultura religioasa! Doar pentru ca domnia sa considera ca este de … ?
Acest lucru nu-l inteleg: cum poti sa opresti pe cineva de la o parte de cultura, istorie a omenirii?! Din iubire … parinteasca? (A mai fost in istorie Tatucu popoarelor) Asta in conditiile in care toate teoriile stiintifice, curentele culturale (artistice, filosofice, psihologice etc.) se bazeaza pe … ipoteze, mai mult sau mai putin fericite …
Deci, daca ar fi sa urmam logica “catastifoizilor”, orice nu e testabil e … si n-ar mai trebui bagat in seama si oferit de scoala. Ori, tocmai in asta sta progresul - in a prelua “imposibilul” si al face posibil.
52. Catalin | November 24th, 2006 at 7:29 pm
Draga Dragos,
Imi pare rau dar nu pricep care ce doresti sa spui prin <>. As dori sa imi definesti aceasta sintagma. Consider ca punctele de vedere exprimate aici sunt puncte de vedere pur personale si ca nu exista o relatie de apartenenta la vreun grup a celor care comenteaza pe acest blog.
Daca ar exista un grup (catastifoizilor) te-ai afla si tu in el ?
Si inca or rugaminte, te rog sa imi explici si mie cum Michelson-Morley, Goedel, Fermat sau Riemann confirma existenta unui Dumnezeu care are nevoie de icoane pentru a fi venerat. Ma tem ca in reductionismul meu stintific tind sa cred comentariul tau un amestec confuz de nume si notiuni care insa nu ma conving cu numic. Sunt insa deschis la explicatiile tale. Iti multumesc.
53. noiZe | November 24th, 2006 at 7:31 pm
Stimabile, m-ai convins. Iconofilia salveaza Romania. Forza Jiji, here we are.
54. dragos | November 24th, 2006 at 8:06 pm
Iconofilia nu stiu daca salveaza sau nu Romania, dar orice are ca sufix “clasmos”=distrugere, “machos”=lupta razboi, e foarte probabil ca da.
Chestia cu jiji e tare, e apanajul forte al argumentarii “catastifoizilor” (unora dintre ei).
A, n-am definit “catastifoid” - cel care lupta cu toata indarjirea impotriva a ceva (pentru ca asa vrea sistemul lui muscular, pentru a epata cabotinic si sfetodoctic - cazul lui Emil Moise), dar amestecand principii de drepturile omului, constitutionale, si facand-o in numele altora (copiilor in cazul de fata). Adica, ofurile personale le proiecteaza asupra altora, apoi se iau la lupta pentru ele.
Nici nu-i interesa, in meseria lor - logica, fizica, mecanica etc. - problema reprezentarii lui Dumnezeu in icoane! Mai mult, Einstein vorbea de Dumnezeu, de principiu universal, dar nu personal - deci, nereprezentabil. Nici nu vreau sa conving pe cineva. Fiecare se convinge (sau nu) personal - in urma studiului, experientei etc.
Problema, in cazul icoanelor din spatiul public, e: afara cu Tatarascu, Grigorescu, Rafael, Michelangelo, Rubliov, Teofan Grecu, jos cu picturile murale (a propos, clipurile publicitare si albumele de prezentare a Romaniei au foarte multe prezentari de picturi murale al man. din N. Moldovei - jos cu ele), sa nu le lezeze constiinta elevilor.
55. dragos | November 24th, 2006 at 8:40 pm
Dear Sir (Catalin),
Ca tot ai amintit de niste matematicieni:
- ce zici despre realitatea obiectelor matematice, despre abstractizarile acesteia: ideea de numar, figurile geometrice, constructiile intemeiate pe relatia de echivalenta, elementele ideale etc.;
- ce zici de jocul sau cu infinitul: tipurile de infinit, interactiunea dintre finit si infinit;
- ce zici de multimea Mandelbrot etc.
- Godel, prin celebrele sale teoreme, a sustinut conceptia “platonica” a matematicii (pe langa formalismul hilbertian si intuitionismul brouwerian). Ideea e ca, in orice sistem formal exista afirmatii pe care le putem vedea ca fiind adevarate, dar carora nu le putem atribui valoarea de adevar (un sistem formal de axiome, necontradictoriu, contine si afirmatii care nu sunt nici demonstrabile, nici nedemonstrabile prin procedee permise in sistem). Orice sistem formal are caracer provizoriu si artificial.
De aceea, mi se pare ciudat a nega ceva despre care unii zic ca ar fi ceva, chiar daca altii zic ca nu. Oricum merita incercari.
56. Andrei Ignat | November 24th, 2006 at 11:29 pm
Cred ca justificarile domniei-tale reprezinta niste elucubratii de la un capat la altul, domnule profesor. Nu au niciun suport istoric, psihologi ori social. Iti reamintesc faptul ca aici in spatiul pe care domnia-ta il numeste cu nedemenitate, implicit, asupritor al celor de alta religie, si-au gasit adapost husitii care au si intemieat orasul Husi, landerii din Austria, lipovenii din Rusia, bulgarii catolici si altii. Mergi in scoli, pe strada sau unde vei dori, domnia-ta, oriunde altundeva decat prin biroul de unde ai scornit aceste lucruri despre poporul roamn, crestin prin excelenta.
Cu dragoste crestina, iti spun:revino, frate, la drumul cel drept…
57. Mihaï | November 25th, 2006 at 11:40 pm
una e ce considera fiecare ca e mai bine, cu sau fara icoane - acest subiect nici nu conteaza, decat pentru o balacareala dimboviteana
si alta este sa dai lege de interdictie a icoanelor; pedepsind cu inchisoarea pe cei care nu respecta aceasta lege
58. Lee | November 27th, 2006 at 7:56 pm
daca ajungem si aici noi chiar ca suntem un neam fara identitate, niste jegosi, nu ar trebui sa mai existam. pana si musulmanii isi afiseaza peste tot, dar absolut peste tot ochiul lui alah, in toate tarile budiste vezi simboluri buda puse peste tot, evreii ce sa mai zic, ei poarta simboluri ale credintei lor peste tot. noi l-am avut pe ceausescu, si acum cand in sfarsit avem libertatea sa aratam lumii ca noi suntem popor crestin, nici asta nu o putem face, ca vine un satana care invoca motive tampite. de ce nu ar face si turcii asa domnule? sa-si scoata simbolurile lui alah de peste tot din cauza de discriminare? intotdeauna noi a trebuit sa ne luam dupa guri spurcate si vedeti foarte bine ce suntem, ce am ajuns si unde vom ajunge!? vom fi intotdeauna NIMENI!!!!!
59. Mihaï | November 27th, 2006 at 8:18 pm
crucea de la Crucea Rosie sau semiluna de la Semiluna Rosie se doresc interzise de asemenea ?
ce facem daca avem in clasa o trusa de prim ajutor ? o vopsim in alb in intregime?
60. Catalin | November 27th, 2006 at 10:09 pm
Draga Lee,
Spune-mi te rog care este identitatea poporului roman la momentul acesta? Acele trasaturi de caracter si valori spirituale pe care le regasesti in marea majoritatea a omenilor. Cat priveste atributul de “jegosi” pentru asta cred ca sapunul e rezolvarea, nu prezenta icoanelor.
Si banuiesc ca nu natiunile arabe sunt cele dupa modelul carora doresti sa te ghidezi.
Mihai, intrebarea e absurda. Pe cuvant, chiar daca ai ale parere decat ale mele te respect ca un interlocutor rational. De ce nu intrebi daca o sa se schimbe si plusul din matematica si X-ul ca seamana cu o cruce?
61. Mihaï | November 27th, 2006 at 11:20 pm
ai dreptate Catalin, si eu cred ca exemplul cu eliminarea Crucii Rosii e absurd, este in aceeasi zona de absurditate cu eliminarea simbolurile ce vin din religie
- + x / nu stiu sa vina din vreo credinta religioasa
62. Bacanu Cristinel | November 28th, 2006 at 12:41 am
Icoana nu simbolizeaza crestinismul, ci este o forma de inchinare la idoli, lucru pe care Biblia il numeste pacat. A fi roman nu inseamna a fi idolatru.
63. Catalin | November 28th, 2006 at 7:53 am
Cristinel, sincer sa fiu, interpretarea ta mi se pare radicala.
64. Lee | November 28th, 2006 at 10:04 am
“Neutralitatea confesională…” - asa trebuie sa fie romanii? neutrii? noi nu avem niciodata nici un cuvant de spus lumii? decat ceausescu, dracula, copii maltratati…etc, mai nou dorim si scoaterea simbolului nostru religios din scoli.
,,principiul egalitatii intre culte…” - de ce sa-l folosim doar noi romanii? de ce noi sa avem principii doar cand e vorba de scoaterea icoanelor din scoli? de ce nu avem principii si cand galeriile cluburilor sportive vandalizeaza un avion?
65. Alex | November 28th, 2006 at 12:07 pm
Sa speram ca nu vor putea sa promulge o astfel de lege.
66. dan | December 1st, 2006 at 4:09 am
Ma uit la emisiunea lui moraru, cu nea Jiji si gasca lui de intelectuali cu simbrie, in frunte cu Alex Stoenescu si nu-mi vine sa cred ce vad. E o liota de babe care cred ca au iesit ultima data pe strada ca sa aplaude minerii in 15 iunie 90, care jubileaza la fiecare mitocanie a lui Jiji. Stoenescu zambeste satisfacut la toate ghiobaniile emise de Jiji, mai e un ziarist acolo la fel de excitat de prezenta si spiritele marelui om si o tanti de la PRM care zambeste umed la fiecare racnet a razboinicului.
Emil Moise s-a ridicat si a plecat la vreo 5 minute dupa ce a inceput emisiunea, fiindca nea razboinicu tipa la el la fiecare 3 cuvinte pe care le spunea, si cred ca a facut bine, fiindca risca linsajul.
Oamenii dau in isterie - un tovaras istoric lacrima ca, vezi doamne, de acum inainte domnul Moise nu-i mai da voie sa ii spuna copilului seara la culcare povesti despre ingerasi; alt domn tipa isteric ca el vrea sa se poata ruga in public daca vrea. Toti ognora cu buna stiinta ca este vorba de scoaterea icoanelor in SCOLI; oierul chiar a recunoscut candid ca face pe prostul… ma rog, nu era mare efortul.
Incredibil, sintem in evul mediu si avem anchete ale inchizitiei in direct la tv.
67. dragos | December 1st, 2006 at 3:24 pm
Prostia, badarania, intoleranta, analfabetismul, blasfemierea lui Gigi se cunosc, se stiu, sunt recunoscute, nu mai mira pe nimeni.
Trista este usurinta cu care acesta patrunde in mass-media - mari oameni, mari caractere sunt producatorii din televiziuni, presa in general, care-si fac rating cu gigi si cu banii lui (desi NU cred ca da bani sa fie “invitat”)! Trist e si faptul ca din ce in ce mai multi insi, cam dupa chipul lui, sunt impresionati, il aproba isteric si intolerant pe piperan!
Am ajuns si clipa in care ciobanul (semi)analfabet se ocupa de problema educatiei! Oare, ce va urma?!
68. dan | December 1st, 2006 at 11:04 pm
Hai sa va zic o poveste cu nea Jiji - e de la nevasta-mea, care a vazut faza la Lido, la frizerie, unde isi face coafura ca o stie de mult pe coafeza de acolo. Apare machidonu, nervos foc, ii trage doua peste cap coafezei si incepe sa tipe la ea: “pai fa, ce ti-a trebuit sa ma torni la patroana ca n-am platit?” si incepe sa scoata bani dintr-un fisic si sa-i arunce pe jos. Marele crestin, luptator impotriva diavolului, fusese sa se tunda si “uitase” sa plateasca…
Eu pina la emisiunea de aseara am crezut intotdeauna ca nea Jiji e doar un caraghios, insa aseara m-am speriat. Cred ca omul e periculos, mult mai periculos decit Vadim si trebuie cumva oprit… nu stiu cum…
69. Mihaï | December 1st, 2006 at 11:15 pm
printre altele Jiji a fost si partenerul de joc al lui Nutu Camataru
70. dan | December 1st, 2006 at 11:25 pm
da, omul e de larga respiratie culturala - alta poveste din aceeasi frizerie e cum a venit el o data si a luat de acolo o masa pe care isi tineau fetele vopselele de par, ca sa joace el barbut cu de-alde piturca si alti mari intelectuali si “oameni de fotbal”….
71. dragos | December 2nd, 2006 at 12:46 pm
O problema de sociologia/psihologia religioe!
De ce “marii” (oameni mici) dictatori, tirani din istorie au inceput activitatea manipuland, in primul probleme, simboluri religioase (inclusiv comunismul se voia o religie, a omului nou)?
De ce tot felul de ipocriti si refulati ce-si ascund slabiciunea, de smecheri ce folosesc opiul - in sensul lui Marx din “Introducere la Critica unei Filososfii a Dreptului de Hegel”, adica religia, simbolurile religioase etc - pentru atingerea unor scopuri inavuabile?
Cat despre icoane si prezenta lor in spatiul public, am impresia ca dlui Moise et co le e teama sa nu se implineasca o parafraza a zicierii lui Fuerbach: “Omul este ceea ce mananca”, adica, la fel de bine, se poate zice: “Omul e ceea ce priveste” (datorita acelor spectaculosi mirror neurons, descoperiti de Giaccomo Rizzolatti). Sau poate asta vor, sa se implineasca, dar nu in sensul spiritualitatii crestine!
72. Gabriel | December 5th, 2006 at 5:10 pm
Se pare ca la fiecare cincizeci de ani se ofera o sansa pentru loaze. Apare o noua ideologie, o noua integrare printr-o uniune si lichelele sociale se ingramadesc sa aduca neintarziat la indeplinire ukazurile si directivele respectivei ideologii.
Asa si un profesor mediocru, dintr-un liceu mediocru, dintr-un oras mediocru, in frustrarile sale materiale si profesionale, si-a gasit, ca si multi altii, noua menire: ideolog. Ca si tovarasii sai din anii ‘50, da din maini si din gura, scrie, urla, toarna, ameninta, cu drepturile omului in mana. Ailalti o dadeau cu clasa muncitoare, cu Manifestul PC in mana. Unii sareau la gatul burgheziei si mosierimii musai exploatatoare, asta sare la sentimentul religios al omului obisnuit. O fi si asta vre-o meserie. Oricum, visul i se implineste: iese din anonimat, face un doctorat la SNSPA (urmasa Academiei Stefan Gheorghiu); maine-poimaine i se ofera un post de presedinte ONG, participari la conferinte si simpozioane, interviuri in presa si televiziune, burse in strainatate, etc. Am putea merge mai departe cu rationamentul, gandindu-ne la feririrea suprema a lui Emil Moise afland, de pilda, ca fiica lui ar fi lesbiana…
“Fereste-te de omul unei singure carti”; nu mai stiu cine a spus. Insa sensul este unul: slugaria fata de o ideologie. Rezultatul e lipsa de discernamant, lipsa de bun simt, iresponsabilitatea, chiar crima.
Aceste lucruri se confirma si in privinta scoaterii simbolurilor religioase din scoli. Cui serveste? Unora care au alergie la ceea ce inseamna religie? Nici un musulman, nici un chinez nu s-a aratat ofensat de icoanele din scoli. La scoala unde invata copiii mei sunt multi copii de imigranti. Ei isi iubesc valorile lor de acasa, iar prin aceasta LE INTELEG pe ale noastre si le respecta. Sunt valorile noastre, este mostenirea noastra spirituala si culturala. Unii dintre ai nostri de ce nu le inteleg? O explicatie e ca nu au primit nimic in cei sapte ani de acasa. Ceausescu era si el alergic la religie si traditie spirituala. Facea spume la gura. Ca si Emil Moise.
Ar mai fi si alta explicatie. Intr-un film hollywoodian o fosta prostituata incerca sa se adapteze unei vieti normale. Un fost client vine neaspteptat in vizita la ea, vede icoana de deasupra patului si o arunca cat colo strigand: “Men do not like this guy, you fool! They come here to feel good”. Sa fie oare acesta sindromul “Emil Moise”?
Oricum, cazul Emil Moise e un binecunoscut si trist amestec de oportunism, nesimtire, prostie si incultura.
73. Catalin | December 5th, 2006 at 8:27 pm
Draga Gabriel,
Ma tem ca nu gasesc nici un argument cat de cat rational in comentariul tau pentru a incerca sa raspund.
74. Mihaï | December 5th, 2006 at 8:49 pm
Gabriel vrea sa spuna ca rationamentele domnului Moise sunt doar o alta ideologie
si descrie ce e o ideologie prin exemple:
* pare ca are un rationament care o sustine
* rationamentul e doar un paravan, in spate exista interese personale
* ideologiile se introduc prin stergerea creierelor, prin anularea traditiilor care exista, ideologiile sunt extremiste nepermitand existenta altor idei
* aplicarea ideologiilor incalca mai multe drepturi decat cele pe care le apara
75. Florin Zaharia | December 5th, 2006 at 10:06 pm
Catalin are dreptate
76. Jeno Nagy | December 7th, 2006 at 3:10 pm
Din pacate un om care practica RATIUNEA, este confruntat cu gloata evului mediu. Il sustin deplin: iar daca trebui sant gata sa contribui cu un mic ajutor financiar pt a sustine Laicitatea, Democratia, Ratiunea, Bunul Simt, Libertatea si Umanitatea pt care nu numai Emil Moise se zbate, ci si multi altii.
77. Mihaï | December 7th, 2006 at 3:33 pm
Jeno, componentele struto-camilei pe care o doresti se contrazic logic :
* Democratia prin lupta politica care o caracterizeaza nu are treaba cu RATIUNEA ( datorita democratiei avem cititori de almanahe )
* Laicitatea prin lipsa planului spiritual transcedental exclude Umanitatea, si ne indreapta spre regnul animal
* Libertatea ta este un atac la Bunul Simt traditional al romanului, de a fi tolerant cu diferitele religii
78. Alex | December 7th, 2006 at 3:35 pm
Jeno, Mihai ti-a zis-o pe dupa cires.
Eu ti-o zic direct. Vorbesti tampenii. Mai bine nu comentai ca mai rau te-ai facut de ras.
79. dan | December 7th, 2006 at 4:54 pm
citez dintr-un post de mai sus:
“Se pare ca la fiecare cincizeci de ani se ofera o sansa pentru loaze”
…ma asteptam ca postul sa se refere la nea gigi… vad insa ca oameni cu initiative moderne isi gasesc inchizitori oriunde, chiar si aici. Mai rau, cei care sustin o idee care nu convine “religiosilor” o iau peste cap, vezi postul de mai sus. E pacat ca moderatorul permite replici de genul “vorbesti tampenii, mai bine taceai etc”…. sau o fi si moderatorul de aceeasi parere? caz in care imi cer scuze, inseamna ca am gresit eu adresa…
80. Catalin | December 7th, 2006 at 5:01 pm
Salut Dan,
Eu sunt moderatorul (sau mai exact blogul imi apartine). Daca citesti vei vedea ca am semant scritoarea pentru sustinerea cauzei lui Emil Moise (Cătălin Teniţă - Societatea Culturală Noesis). Si te asigur ca am militat si pentru alte cauze legate de un stat laic in care spatiul public sa fie complet public din punct de vedere confesional.
Am decis insa la las absolut toate comentariile. Sunt de parere ca o persoana inteligenta poate sa deceleze calitatea interlocutorului din posturile sale. Asadar genul asta de comentarii ca acel pe care il dai exemplu arata ca in tabara celor care sustin icoanele sunt multe persoane care nu inteleg regulile dialogului. Care nu inteleg ca raspunsurile se fac pe argumente si nu pe atacuri la persoana.
81. Catalin | December 7th, 2006 at 5:07 pm
Mihai,
In primul rand democratia contemporanta inseamna drepturi ale omului, nu vot universal (astea au si o serie de dictaturi manipulative). Iar drepturile omului pornesc de la om ca fiinta rationala, a carui dezvoltare spirituala trebuie sprijinita.
Referitor la faptul ca Laicitatea exclude umanitatea, si ne indreapta spre regnul animal, vrei sa spui ca de exemplu un ganditor ateu sau agnostic (Rusell, Freud, etc) ar fi mai aproape de animal decat o babutza care isi face cruci in tramvai. Sau o persoana care sustine Laicitatea statului desi e crestina (ex Mihaela Miroiu) ar fi un soi de animal?
La a treia chestie o sa parafrazez si eu vorba aia, common sense is not so common, si voi spune ca daca Bunul simt romanesc nu include ideea de liberatate, atunci nu prea este bun simt.
82. Mihaï | December 7th, 2006 at 5:16 pm
Dan,
Nu e nevoie sa cauti prea atent, ca sa gasesti atacurile din partea liber-cugetatorilor. Nici unul din partizanii fiecarei parti nu este scutit de subiectivism.
Il admir pe Catalin si inclin sa cred ca o moderatia lasata mai larg permite a intelege si obiectivismul care poate exista in spatele fiecarei impresii subiective.
Inchizitori sunt cei care pedepsesc pe cei care nu adopta ideologia impusa de ei.
Cei care isi expun religia sunt condamnabili de catre Emil Moise precum erau cei care erau acuzati de vrajitorie de catre inchizitie.
83. Mihaï | December 7th, 2006 at 5:42 pm
Catalin,
* democratiile contemporane se manifesta in multe forme deloc unitare, din America de Sud pana la Amsterdam; libertatea invididului si dezvoltarea spirituala are diferite intelesuri in diferite culturi
problema e ca asociatiile de protectie a drepturilor omului din Romania trebuie sa sustina filozofiile celor care ii finanteaza
* nu esti de acord ca oamenii fac parte din regnul animal?
* a interzice printr-o lege unei clase (chiar si dintr-o scoala publica) de 30 elevi crestini sa aiba icoane nu este o libertate, si bunul simt traditional romanesc stie asta
deocamdata societatea romaneasca isi reneaga valorile si se invarte de unde vine banul
84. dan | December 7th, 2006 at 6:09 pm
Catalin, e greseala mea ca n-am citit mai atent toate posturile; pina la urma cred ca e in regula sa lasi toate opiniile… dialogul cu cei care nu inteleg regulile elementare ala unui dialog se va incheia de fapt de la sine…
85. dragos | December 7th, 2006 at 8:48 pm
E dezolant! Cum se poate ca o problema sa fie abordata asa deficitar, unilateral, chiar … abscons …?!
Am hotarat sa mai scriu aici pentru ca doar am recitit
- acel asa numit “raport Stasi” al “Comisiei de reflexie asupra aplicarii principiului laicitatii in Republica”, infiintat in 2003, coordonat de Bernard Stasi si prezentat lui Chirac, care-l si ceruse: fiecare stat abordeaza provocarea laicitatii prin prisma traditiei proprii, a respectului obicieiurilor si traditiilor locale, putand face nuantari si admite limite.
(http://www.vie-publique.fr/actualitevp/dossier/laicite.htm)
- cate ceva despre laicitate in scoala franceza de azi (in Cahiers pedagogiques): unul dintre autori, Jaques George, citeaza dintr-o carte - La laïcité en miroir (1985) : « La laïcité ne serait pas la laïcité si elle ne se remettait pas périodiquement en doute ». As putea parafraza, ca tot ii place posesorului blogului, spunand ca e buna initiativa dlui Moise si semnatarilor pt revigorarea sentimentului religios, mai ales in perspectiva a ceea ce spunea Jean Peyrot - La tornade qui se forme.
(http://www.cahiers-pedagogiques.com/numero.php3?id_article=1401)
- despre proiectul de lege relativ la aplicarea principiului laicitatii in scoli, colegii si licee publice.
(http://www.assemblee-nationale.fr/12/dossiers/laicite.asp)
86. ana | December 8th, 2006 at 1:40 pm
Se pare ca societatea contemporana a uitat de Dumnezeu. Tindem catre o globalizare iminenta, copiem tot ceea ce ni se dicteaza, ne pierdem identitatea de romani si crestini. Vad ca in fiecare an mai rasare cate un dobitoc (versus - Emil Moise) care n-are treburi si care sincer ar trebui controlat de persoane medicale autorizate..nu de alta dar ce viseaza noaptea vorbeste ziua. Nene, trezirea! Am mai auzit sintagme de genu’ :”eu am credinta mea” Intrebare ” care e aia?” , k…..chiar nu ma prind.
In concluzie……nu mai credeti toate dracile unor tipi obsedati de filosofie ca o luati razna.
87. Jeno Nagy | December 8th, 2006 at 2:12 pm
oameni buni, e vorba de icoane in scoli. doar atat. nu evorba de a nega credintele sau traditile romanilor. scoala este o institutie publica care prezinta cunostinte contrarii religiei ca de exemplu teoria evolutionista- darvinista. deci:vreti ca copii vostri sa fie constant confruntati cu un paradox? ca fiu mai explicit, dau exemplul americii in care se dezbate actual propunerea de a preda la acelasi stadiu, adica cu aceasi valoare de adevar doua cunostinte contrarii: teoria evolutionista si teoria creationista.
Cireasa de pe tort: in orice stat evoluat credinta tine de domeniul privat. luati in exemplu state ca Anglia si Olanda, care sant extrem de liberale in privinta practicarii religiei in domeniul public, si care isi revizuiesc politica incercand sa isi apere spatiul public de extremisme religiose.
ce facem cu protestantii,evreii, catolicii, si alte minoritati religioase din roamnia? Nu ai si ei dreptul la un spatiu public neutru? sant cetateni romani cu drepturi egale, de ce sa fie obligati in scoli, sa se sumita ortodoxismul?Ce facem? Cruciada moderna?
E vorba de SCOALA ca institutie si de scopul ei si nu de dreptul de a practica orice credinta atata timp cat aceasta practica ramane privata.
Biserica inca se opune folosirii prezervativului. Ce facem cu boli ca SIDA? Biserica se opune avortului: romania este in topul clasamentului cu cei mai multi copii abandonati datorita religiozitatii bornate a parintilor- deci biserica se opune emanciparii femeii si la dreptul ei de a decide de corpul ei. In acelasi timp Biserica sa opus si inca se mai opune multor cercetari stiintifice.
Nu am nici un sentiment anti religios, fiecare are dreptul sa creada si sa traiasca cum vrea atata timp cat nu deranjeaza pe ceilalti. TOLERAM INTOLERANTA RELIGIOASA IN SCOLI?
88. Mihaï | December 8th, 2006 at 2:25 pm
Jeno,
Eu sper ca nu ne mai intoarcem la spatiul public neutru comunist, ci ne bucuram de ceea ce am castigat la revolutie: un spatiu multicultural multi-religios. Preotii catolici au indurat alaturi de cei ortodoxi la gramada in inchisorile comuniste, asa ca nu cere tu neutralitate in numele altora, vorbeste in numele tau, daca vrei.
Icoanele nu sunt manifestari extreme ale religiei.
Nu poti sa interzici expunerea credintelor in public; altfel pui pornografia pe acelasi nivel cu credintele fiecaruia.
Legiferarea interzicerii icoanelor este o practica extremista a INTOLERANTEI.
89. Jeno Nagy | December 8th, 2006 at 2:28 pm
Aviz tuturor celor care participa la acest blog:
CITITI ATENT CEEA CE SCRIE DOMNUL EMIL MOISE SI O SA VA DATI SEAMA CA CEEA CE DENUNTA ESTE O PRACTICA IN PRIMUL RAND ILEGALA SI NECONFORMA CU UN STAT DEMOCRATIC.
90. Mihaï | December 8th, 2006 at 2:34 pm
Aviz celor care reinventeaza Constitutia, in nici o lege ROMANA nu este dat statului roman un caracter LAIC.
Declaratia institutiei MILITIENESTI (care are atributii de politie si nu de legiferare) - CNCD ( Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii ) despre caracterul laic al stat este ILEGALA.
91. Jeno Nagy | December 8th, 2006 at 2:35 pm
-”Eu sper ca nu ne mai intoarcem la spatiul public neutru comunist”
un spatiu neutru nu este comunist, si nu are cum deoarece comunismul este incompatibil cu orice forma de practica religioasa fie ea publica sau privata.
chiar mi-ar parea rau sa vad romania transformandu-se intr-un gen de Pakistan sau Afganistan al Europei.
92. Mihaï | December 8th, 2006 at 2:43 pm
Jeno, esti prea bun pentru mine, ma depaseste implicatia pe care o prezinti:
“comunism incompatibil cu orice forma de practica religioasa” => “spatiul neutru nu este comunist”
93. Jeno Nagy | December 8th, 2006 at 8:18 pm
Mihaitza ,
sant convins ca trauma care ti-a provocat-o comunizmul este mult prea profunda ca sa dipsui inca de un discernamant clar si limpede. la o anumita varsta cerebelul incepe sa bata pasu pe loc.
Ca cetateni romani, nu avem doar drepturi, ci si obligatii. Romania este un stat civilizat, iar indivizi care traiesc in evul mediu ar trebui tolerati. Din experienta iti garantez ca credinciosii sant in linii generale mai putin toleranti decat oamenii care tind spre ratiune. chiar vrei dovezi? Puna mana pe o carte de istorie macar o data in viatza ta si citeste. nu e vorba de ortodoxism, catolicism, sau alte religii: dar daca nu ai observat, INCA - ceea ce este o aberatie, se mai fac razboie, revolutii, crime si alte nenorociri condamnate de voi creationistii, in numele vreunei divinitati, oricare ar fi ea. pana la urma care este diferenta intre un integrist afgan si un ultra conservator ortodox?
94. dragos | December 8th, 2006 at 9:55 pm
Pt dl Jeno Nagy,
Spuneati sa citim ce a scris dl Moise! Am citit! Alambicalitati pseudointelectuale mai ciudate rar ti-e dat sa citesti (mi-a atras atentia titlul articolului sau “Interpretarea Bibliei, sursa a discriminarilor în practica religioasa. O analiza de gen a trei dintre practicile religioase crestine din Romania/Interpretation of Bible, source of discriminations in religious practice. A gender analysis of three Christian practices from Romania - frate, Biblia sau interpretarea ei e sursa a discriminarii? cine face interpretarea, nu dl Moise, deci problema, foar