De ce (n-)as fi profesor

Am vazut pe la pranz ca Andreea mi-a dat o leapsa mai ciudata: ce calitati cred ca m-ar recomanda pe mine ca pedagog?

La momentul acela as fi vrut sa spun ca intr-o lume mai asezata mi-ar fi placut sa fiu profesor. Ca am ce trebuie pentru asta. Si intr-adevar cred ca pot sa inflacarez cand sunt inflacarat si pot sa fiu relativ clar daca e cazul.

Acum insa, dupa cateva ore, imi dau seama  nu as fi un profesor bun. As fi probabil prea inconstant. Pentru ca nu imi place sa repet acelasi lucru in aceasi forma. Af probabil un profesor rau. Pentru ca nu suport nici prostia, nici mediocritatea. Si oricat de buni la suflet am fi, lumea e compunsa in proportie destul de mare din oameni prosti sau mediocri. Sau lenesi sau dezinteresati.

Stiu, unii vor spune ca sunt asa din cauza profesorilor. Si ca un profesor bun razbate prin zgura societatii crude la sufletele pure ale copiilor. Ca in Dangerous Minds :)) Eu nu cred asta. Cred ca munca profesorilor (cel putin pana la nivelul liceului) nu are nimic sclipitor. Inseamna sa te lupti cu o clasa care in proportie de 80% nu este interesata de ceea ce predai tu si sa incerci sa razbati la restul de 20%. Merita? Poate da, poate nu. Eu sunt sceptic.

Intr-o lume mai asezata mi-ar fi placut sa fiu cercetator, scriitor, vorbitor, dar nu profesor. Nu mi se pare suficient de interesant.

Voua?

20 thoughts on “De ce (n-)as fi profesor

  1. boyarul

    Eu sunt profesor.
    Dar la modul in care evolueaza lucrurile si la ce “material uman” vine in liceu an dupa an, mai ca iti vine sa lasi totul balta.
    Poate, pana la urma asta e provocarea. E foarte usor sa fi profesor atata timp cat nu apar asemenea greutati. Dar poate ca astea’s lucrurile care-i fac pe unii sa mearga inainte. Pei ceilalti, obisnuinta si rutina.

    Reply
  2. Filip

    Cred ca a fi un profesor bun este un lucru foarte greu si devine interesant prin acest lucru.

    Generatia mea, acum in liceu, are alte idealuri, alte modele si nu in ultimul rand alta cultura in sensul propriu(ce-i drept foarte scazuta).

    Ii consider buni pe profesorii care te fac sa vezi ca scoala este doar punctul de plecare in viata, iar ce inveti in scoala doar it deschide lumea si te face sa inveti in viata.

    Reply
  3. oana_anca

    Si totusi, un dascal bun isi pune amprenta asupra elevilor. Gresesti cand spui “Cred ca munca profesorilor (cel putin pana la nivelul liceului) nu are nimic sclipitor.” Cei mai avizi dupa cuoastere si mai interesati sunt copiii de la gradinita pana in clasele primare. Aici e o provocare imensa. Niciodata nu predai acelasi lucru si in aceeasi forma. Intrebarile copiilor te pun nu o data in incurcatura. e o munca ce te provoaca si nu iti da nici o sansa pt a te plictisi.
    Stiu ce vorbesc. 5 ani am avut parte de experiente de genul asta :).

    Reply
  4. Monica J

    Mie mi-ar placea sa fiu profesor, am si diploma cf careia pot sa predau limba franceza la clasele I- VIII. Mi-ar placea sa predau filosofie si cred ca un profesor pun e ala, maieutic vorbind, care sa te puna sa iti pui intrebari sau macar sa te faca sa fii curios.

    Reply
  5. Catalin Post author

    Cred ca si mie mi-ar placea din cand in cand. Dar, sa fiu sincer, imi dau seama ca nu as putea sa o fac zi de zi. Probabil ca sunt prea egoist. Si, intr-adevar si Oana si Boyarul, au dreptate: e o provocare continua, probabil. Dar si o rutina continua, zic eu.

    Totusi, cred ca mi-ar place sa vorbesc liber copiilor. Chiar ma gandesc ca poate ar trebui sa existe un fel de program unde oameni care cred ca au ce spune sa li se adreseze direct copiilor. De exemplu, tu Monica ai putea sa vorbesti atat de misto despre marketing, despre comunicarea comerciala, tu Oana despre lumea ta, despre cultura, Filip despre cum este sa fii antreprenor la nici 19 ani, eu as putea sa le vorbesc un pic despre carti, un pic despre utopie. Si poate in felul asta s-ar mai contracara din tentatia consumismului. Poate copiii ar gasi si alte valori in care sa creada. Ar intelege ca e important sa fii o multime de unul. Sa nu fii exact ca ceilalti, piese intr-un angrenaj.

    Reply
  6. Monica J

    Hai sa organizam niste peripluri prin scoli de pe o treapta modesta, fara pretentia de a da sfaturi, ci doar de a povesti chesii…care pot sa ii ajute sau sa ii faca sa deschisa un ochi-doi. eventual prin licee…

    ce ziceti?

    Reply
  7. paula

    Monica & Catalin: zau daca va inteleg! Eu am participat in facultate la un proiect similar. Nu zic cum mi s-a parut, ca nu vreau sa va tai atza doar asa, de chestie 🙂
    Ma rog, ideea e ca vorbeam intai cu directorii liceelor, nu ne infiintam acolo chiar pe nepusa masa. Oricum, daca faceti asa o chestie, sa scrieti si pe bloguri, da?

    Reply
  8. Monica J

    Catalin,
    a/analiza: mai exista programe similare, cum au facut altii, tre sa se mai fi facut,
    b/ diagnoza:e nevoie si daca da de ce au copii aia tineri nevoie? putem noi sa fim interesanti enough pentru ei?
    c/proiect: cap, coada, obiective, resurse, etc
    d/implementare proiect
    e/ evaluare

    HAI!

    Reply
  9. dragos

    De ce as fi profesor:
    – pt ca cine stie, face, cine nu, ii invata pe altii (deci, m-as incadra cu brio);
    – pt ca nimic faci, nimic primesti (ma refer la activitati – de facut, respectiv la satisfactii materiale, intelectuale – de primit);
    – pt ca exista o cazuistica extrem de interesanta pentru anlize psihologice, chiar si sociologice, in lumea dascalilor, pe care n-o poti (re)simti decat din interior;
    – pt ca, si aceasta ar putea friza patologicul masochistic, este, de asemenea, extrem de interesant de urmarit scurgerea “generatiilor de sacrificiu” prin meandrele incercarilor si erorilor sistemului de invatamant autohton (este o bucurie-tristete ca mai sunt si alte leat-uri compromise – odata, in illo tempore, crezusem ca aceste generatii se sfarsisera in acel dechemvrie din 89, ash!);
    – pt ca, daca m-as satura de stat la catedra si as mai fi si “competenta profesionala si probitate morala”, as putea ajunge sa bantui coclaurile tarii, pt a vedea gradul implementarii indicatiilor mele in teritoriu, la volanul unui, incredibil, A seis, incredibil, pus pe acelasi picior de egalitate, incredibil, cu o matura s-un faras, incredibil!
    – pt ca, deocamdata, e destula frunza – chiar si iarna – si mi-e sa nu ramana netaiata, sau taiata aiurea, neconform cu normele internationale;
    – pt ca, mi-ar fi jena sa ies pe strada si sa nu se ia cineva de statutul meu socio-profesional extrem de elevat;
    – pt ca, n-as putea sa stau fara program, cand m-am invatat sa stau dupa un program strict;
    – pt ca, nimic nu se compara cu retetele de placinte, muraturi, zacusti, oferite moca si competent prin cancelarii;
    – pt ca, nu cred ca as putea avea fericirea de a-mi proteja auzul de titluri de carti, reprezentari(tii) de teatru, de concerte, ce ar atenta obraznic la nevinovatele mele pavilioane, pentru a se tranti obraznic pe scarite etc, ca-ntrun mediu dascalicesc (cel putin de provincie, unde pot trece cincinale fara a se vorbi despre vreo lansare de carte, ceva, acolo);
    – pt ca ….

    Reply
    1. Iuliana

      Draga,

      Nabokov a fost profesor si mai exista o lista intreaga de genii care au facut acelasi lucru, ei au stiut si au si facut. Sper sa poti si tu candva!

      Reply
  10. Geanina

    Mai intai despre a fi profesor:
    Cred intr-adevar ca a fi profesor cu adevarat inseamna sa stii sa lucrezi cu cei 80% si sa ii faci interesati. Nu cred ca exista persoane/copii care sunt total nesclipitori ci pur si simplu oameni cu valori, interese si abilitati foarte diferite. Arta profesorului s-ar dovedi si in capacitatea sa de a transmite cunostintele predate prin diferite metode adaptate diferitelor tipuri de copii. Cei 20% sunt de obicei copiii cu un IQ ridicat ( a se citi memorie de elfant :P) restul avand cu siguranta alte tipuri de inteligenta mai dezvoltate (emotionala, mecanica, etc.)

    Si acum despre trasmiterea experientei personale in scoli, pentru ca elevii sa beneficieze si de alte tipuri de invatare decat cea pur teoretica. Exista un astfel de program de voluntariat dezvoltat de Junior Achievement Romania, insa orientat mai mult pe domeniul economic, antreprenoriat, administrarea afacerilor..

    Reply
  11. ciobica

    asi vrea sa fiu profesoara de economie sau pe acest domeniu .vreau sa stiu daca este posibil sa intru in invatamant inca din primul an de facultate.

    Reply
  12. Roxana

    eu imi doresc foarte mult sa devin profesoara de engleza sau de romana….desi am doar 14 ani aceasta este dorinta mea..imi plac copiii ..dar eu ma intreb daca as fi potrivita k profesoara…imi este frica…ca in viitor acei copii …sa nu invete de la mine..sau sa ma considere…oarecum usor de dus…asa cum sunt unii profesori considerati acum..

    Reply
  13. pustiu

    Mda, Catalin, cred ca tu nu ai fi atat de avid de carti si cultura daca n-ai fi avut niste modele, printre care si cativa bieti profesori si invatatori (care intamplator te-au invatat sa scrii si sa citesti), care sa te motiveze sa faci asta. Probabil tu nu ai fi un profesor nici macar mediocru, pentru ca un profesor adevarat nu are aere de superioritate fata de elevii sai, nu-i imparte in prosti si destepti ( o idee tipic romaneasca, de altfel) si poate sa imparta din cunostintele si experientele sale fara a leza deminitatea si a-i pune in situatii umilitoare. Unul dintre rolurile profesorului este sa formeze caractere, nu genii. Daca reuseste sau nu, intr-o societate care nu are pic de recunostinta pentru munca lui, este o alta problema. Da, probabil nici n-ai avea rabdare sa-i inveti lucruri care tie, ca adult, ti se par banale dar care, pentru ei, inseamna un inceput de care sa se agate in viitor. Sau poate, in momentul in care copiii te vor privi cu speranta, admiratie si inocenta, te-ai razgandi si ar incepe sa-ti placa sa vezi cum munca ta da cateva roade care te fac sa mergi cu fruntea sus stiind ca lasi ceva in urma. Ti-a scapat ceva, rezultatele muncii de profesor nu se vad imediat ci in viata de adult. TU esti si rezultatul muncii profesorilor pe care i-ai avut de-a lungul vietii. Inconstient de asta, din pacate.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *