Monthly Archives: March 2007

Jocuri

Alex imi aplica un tag pe tema jocurilor. Mai exact 5-10 jocuri pe calculator pe care le-am jucat mult si cu placere. Nu pot spune ca am fost un megamaniac (niciodata nu am vrut sa imi iau cea mai noua placa ca sa joc cel mai nou joc), dar am avut perioadele mele in care am jucat ceva. Daca vreti sa sa vedeti gamer adevarat, cititi la Patric. Eventual poate il faceti sa va spuna si care este capitala Canadei .

Asadar:

Etapa I – compatibilele Sinclair/Spectrum (am avut un Jet si un HC90)

Dan Dare (I, ca II m-a dezamagit)

Neather Earth

Elite (cred ca am pierdut 100 de nopti cu asta)

Dizzy 1-5 (geniale)

Observatie pentru tineri: jocurile astea aveau pana in 48K in genere. Cam cat o imagine pricajita de acum.
Etapa a II-a (liceu, mai ales clasele IX-X la laboratoarele de informatica – parca XT-uri le zicea seriei acelea de PC-uri)

Titus Fox

Scorched Earth (mama, ce campionate trageam la scoala – si erau si reguli de war conduct si neproliferare a armelor de distrugere in masa, ca sa zic asa – fara Nuke si fara Napalm Death, bai nene. Dar cu aliante.)

Dune (incapea pe 2 diskete – pana in 2 MB, parca dar avea o grafica extraordinara)

Etapa a III-a (din facultate pana acum)

Total Anihilation

Civilisation (apropo, uite ca apare un adon la ultimul)

Total War (mai ales Rome)

Observatie: nu am avut niciodata o consola in afara de un PSP pe care mi l-am luat anul trecut din Japonia si pe care nu l-am folosit mai mult de 10 ore. Ma gandesc totusi sa imi iau un Wii. Dar pe de alta parte, cred ca nu l-as folosi prea mult.

Dau leapsa mai departe la Radu Ionescu, Radu Lazar (ca tot voia el sa joace jocuri) si lui Criz (ca sa nu zica ca sunt misogin). De fapt e un tag prea tare ca sa fim restrictivi. Sa se serveasca cine vrea, ca ajunge la toata lumea 🙂 .

Later update: Il taguiesc retroaactiv si pe Cristi Mezei.

Google Books & Bets for real

Irina aplica pentru Google, eu fac pariu cu ea ca va fi admisa, Google o admite – of course (pai doar am o bila magica de cristal), she – smart & happy, me happy & happy,  Catalin castiga cartea (Mason&Dixon), life’s good.

Hai, mai are cineva chef de pariuri? Pleease!

Disclaimer: Pentru a mentine standardele etice, trebuie sa spun urmatoarele: La munca, cand vine vorba initiativele mele de facut pariuri, Emil ii avertizeaza intotdeauna pe cei noi ca daca conced sa faca primul pariu cu mine, o sa ii asasinez apoi cu altele, deci e bine sa fie atenti.

Pe de alta parte mie imi plac doar anumite tipuri de pariuri: cele friendly si mai ales alea in care daca o parte castiga ceva important pentru ea iti da un mic token, iar daca pierde atunci ii dai tu, ca sa ii mai treaca supararea.

N-am fost niciodata intr-un cazinou. Si nici nu ma tenteaza. Cea mai mare interactiune a mea cu jocurile de noroc a fost pe la sase ani cand eram la mare si le furam alor mei bani din portofel ca sa joc la jocurile alea mecanice (jackpot le zice?).

Mama, sunt pe Metropotam

E saptamana mea norocoasa, se pare. Superechipa Metropotam mi-a facut magnifica onoare de a fi blogger invitat. 🙂

Ghinion pentru ei. Am scris despre un subiect mai arid, si anume 5 chestii mai-putin-zen despre munca care este.

Cat priveste poza, trebuie sa fac urmatoarele observatii:

1. E facuta anul trecut, in vara, cand eram ceva mai sharp decat acum. Cu alte cuvinte cam trebuie sa incep sa merg pe jos si sa bag salate (le urasc)
2. E facuta de Ionut. Din acest motiv este mult mai frumoasa decat originalul. Si emana si mai multa inteligenta, pe cuvant.
3. E facuta la o nunta. Adica cam singura data cand port cravata. Eu sunt un om al tricourilor (am de ex. 14 de la Threadless si vreau sa mai imi iau cateva in curand) si rar cate o camasa.

Despre abandon, muribunzi si alte nenorociri

Ce ati face daca ati fi un copil mic (de 5-6 ani) si toti posibilii parinti adoptivi te-ar refuza?

Aceasta drama se petrece sub ochii nostri si nimeni nu se revolta. Ba mai mult respectivii refuzanti sunt membri de vaza ai societatii noastre, apreciati de toata lumea. Ii demasc acum: TheTudor Tagotochtonul and TheJen – Distrugatoarea de taguri in fasa. Cremenalilor! 😀 Care din motive personale si obiective nu vor sa preia sau sa paseze mai departe acest liricotag micut, rapciugos si muribund. Stiu, e firav, e fara noima, dar are si el dreptul la viata. Nu are sens sa fie aruncat in chinurile vesnice ale tagurilor care au murit nebotezate.

Asadar, daca aveti vreun suflet bun in interiorul corpului sau prin preajma lui, veniti de luati tagul! Da chiar, voi va dati seama ca faza cu “veniti de luati lumina” este primul social-networked tag :))

Later Update: MOniK a salvat liricotagul. Multumiri! You are my hero!

Iti dai seama, Tudor, insasi MOniK? Propunerea ta a prins. E ziua ta norocoasa. Poate adopta si Paris. 😀