despre fictiune ca mod de existenta

Cavalerul inexistent – Italo Calvino

O cartulie pseudoistorica prezentand in cheie alegorica povestile cavaleresti ale unui cavaler perfect-in-inesistenta sa, a scutieruli sau nebun care se pierde continuu in natura, a unui tanar cavaler care cauta idealul feminin, a altui tanar cavaler care cauta idealul transcendent (Sfantul Graal), a unei femei care cauta cand lupta, cand marea iubire in forma ei idealizat-inexistenta.O poveste plina de umor despre rolul fictiunii in lumea noastra. Despre fictiune si semnificarea aposteriorica a actiunilor, despre sensul vietii ca poveste impartasita/aceeptata social. Foarte eficienta ca fabula ce se refera la cautarile noastre ca fiinte umane. Fiecare cauta ceva, nu? Insa cum alegem ce cautam? Nu e mecanismul alegerii construit pe aritrariul fictiunii? Nu alegem sa alegem cuvinte?

Fireste, “fictiune”+”satira”+”roman cavaleresc” —> te duce cu gandul la Don Quijote. Pe mine insa m-a dus cu gandul si la The Sun also Rises/Fiesta a lui Hemmingway.
Cand am inceput sa scriu asta as fi vrut sa scriu despre branduri ca minciuni, sau cel putin ca fictiuni cu care ne autoamagim. Vrem lucruri pentru ca le investim cu puteri – ne dau status, ne fac fericiti, ne ajuta sa evoluam. Vanzatorii buni stiu asta. Sell the sizzle, not the steak. Vrem povesti care sa ne diferentieze. Sau sa ne ofere apartenenta, depinde cum suntem construiti. Fiecare vrea Graalul lui de buzunar.

One thought on “despre fictiune ca mod de existenta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *