Comments on: Despre ura http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/ Sunt Catalin Tenita - un infogeek, in primul rand. (literatura, Internet, Romania, utopie, Terra) Fri, 05 Sep 2008 10:01:25 +0000 http://wordpress.org/?v=2.2.3 By: Catalin http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67513 Catalin Fri, 24 Aug 2007 11:51:11 +0000 http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67513 Bun si in iarna :) Bun si in iarna :)

]]> By: Aura http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67494 Aura Fri, 24 Aug 2007 06:52:49 +0000 http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67494 Poate iesim! :) Asta doar cind vin eu acolo, poate la iarna... Poate iesim! :) Asta doar cind vin eu acolo, poate la iarna…

]]> By: Catalin http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67424 Catalin Thu, 23 Aug 2007 13:56:46 +0000 http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67424 Ai umor, indr-adevar. Poate iesim la o bere, sa vezi ca am si eu un pic. In zilele bune. Care sunt rare, ca sa imi fac si o scuza Ai umor, indr-adevar. Poate iesim la o bere, sa vezi ca am si eu un pic. In zilele bune. Care sunt rare, ca sa imi fac si o scuza

]]> By: Aura http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67421 Aura Thu, 23 Aug 2007 12:21:02 +0000 http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67421 Eu am umor si sunt in centrul fiecarui grup (cu modestia stau la fel de bine :) ) dar in schimb nu am multe din calitatile tale. Cred c-am face o echipa buna :) ! Cred c-am spus chestia cu umorul pentru ca doar asta lipsea ca sa-mi placa total ce citesc aici. Dar cind stau si gindesc asa ca o vaca draguta (vorba ta) nu are rost o remarca ca asta pentru ca blogul tau nu este un service pe care eu l-am platit si de la care am asteptari.... Eu am umor si sunt in centrul fiecarui grup (cu modestia stau la fel de bine :) ) dar in schimb nu am multe din calitatile tale. Cred c-am face o echipa buna :) ! Cred c-am spus chestia cu umorul pentru ca doar asta lipsea ca sa-mi placa total ce citesc aici. Dar cind stau si gindesc asa ca o vaca draguta (vorba ta) nu are rost o remarca ca asta pentru ca blogul tau nu este un service pe care eu l-am platit si de la care am asteptari….

]]> By: Catalin http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67417 Catalin Thu, 23 Aug 2007 12:05:28 +0000 http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67417 Multumesc, promitatoareo :) (Cam scurt raspuns, dar doar atat stiu eu sa zic la raspunsurile lungi, evanescente si care spun ca acolo este un om care s-a oprit un pic mai mult aici, si apoi va merge mai departe) Multumesc, promitatoareo :)

(Cam scurt raspuns, dar doar atat stiu eu sa zic la raspunsurile lungi, evanescente si care spun ca acolo este un om care s-a oprit un pic mai mult aici, si apoi va merge mai departe)

]]> By: Iulia http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67416 Iulia Thu, 23 Aug 2007 11:54:03 +0000 http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67416 "Cred ca pana la urma macelurile nu se intampla pe fondul urei calde, ci a dezsufletiirii reci – a indiferentei." M-am oprit cu precadere asupra "dezsufletirii reci", un cuvant puternic, care taie in piatra. mi se pare superflua separarea sau clasificarea urii, in ura activa si reactiva, cea activa realizandu-se ca o reactie pronuntata, manifesta, iar cea reactiva ca un raspuns, ca un cumul de reprimari varsate asupra unei constarngeri. daca acceptam ca fericirea este o ura sublimata, putem accepta ca ura nu este pana la urma decat o stare de spirit profund determinata de pornirile naturale ale sinelui. urasti pentru ca sinele tau nu se afla in deplin acord cu ceva sau cineva, urasti pentru ca este cea mai sincera pornire si cea mai nejustificata, urasti pentru ca pur si simplu nu poti altfel, la fel de mult cum iubesti pentru ca nu poti altfel. cu toate ca sunt sustinute de resorturi diferite, atat ura cat si iubirea sunt doua stari la fel de "bine-intentionate" pentru ca ambele sunt lipsite de tinta, urasti sau iubesti de cele mai multe ori fara ca obiectul urii/iubirii sa resimta toata complexitatea sentimentului, in mod direct. urasti sau iubesti asadar in anonimat, ca si cum nu e nevoie de o finalitate propriu-zisa, de o abdicare, "motivul" starii de ura/iubire putand fi conservat numai in conditiile unei lupte continue si sustinute. ura poate fi asadar la fel de "corecta", de "etica" sau de "justificata" ca si iubirea, sau ca orice alta virtute. dezinsufletirea este insa cea mai crunta negatie a fiintei, este cea mai inversa stare, cea mai paradoxala. in complexitatea de stari, de planuri, indiferenta vine mai mult ca sa certifice ceva decat ca sa anuleze ceva. indiferenta accentueaza mai mult decat sa stearga sau sa faca uitat ceva. indiferenta este pana la urma cea mai pronuntata stare de asociere sau de simpatie; pentru ca intotdeauna esti indiferent in raport cu ceva/cineva, la fel cum ura profunda nu are obiect, nu are tinta, pntru ca nu are (nu trebuie sa aiba) finalitate, existenta ei fiind intretinuta de durata ei, de circularitatea ei. tu gasesti indiferenta ucigatoare, eu o gasesc corespunzatoare, ca un liant, ca o bolta care uneste si nu ca o punte care desparte lasand impresia de unitate. tu gasesti ura ca fiind situatia ultima, eu o gasesc ca fiind primara, nu in sensul de activa; are in ea ceva primordial fara a aduce cu sine constante apriorice, ura este perfect adaptata(bila) si nu face concesii decat cu ceva mult mai ultim. este deci o candoare marasmica, de moarte. in fine, tu gasesti absenta ca o lipsa, eu o gasesc ca o mare promisiune. iti multumesc ca ai scris "despre ura" lui liiceanu. “Cred ca pana la urma macelurile nu se intampla pe fondul urei calde, ci a dezsufletiirii reci – a indiferentei.” M-am oprit cu precadere asupra “dezsufletirii reci”, un cuvant puternic, care taie in piatra. mi se pare superflua separarea sau clasificarea urii, in ura activa si reactiva, cea activa realizandu-se ca o reactie pronuntata, manifesta, iar cea reactiva ca un raspuns, ca un cumul de reprimari varsate asupra unei constarngeri. daca acceptam ca fericirea este o ura sublimata, putem accepta ca ura nu este pana la urma decat o stare de spirit profund determinata de pornirile naturale ale sinelui. urasti pentru ca sinele tau nu se afla in deplin acord cu ceva sau cineva, urasti pentru ca este cea mai sincera pornire si cea mai nejustificata, urasti pentru ca pur si simplu nu poti altfel, la fel de mult cum iubesti pentru ca nu poti altfel. cu toate ca sunt sustinute de resorturi diferite, atat ura cat si iubirea sunt doua stari la fel de “bine-intentionate” pentru ca ambele sunt lipsite de tinta, urasti sau iubesti de cele mai multe ori fara ca obiectul urii/iubirii sa resimta toata complexitatea sentimentului, in mod direct. urasti sau iubesti asadar in anonimat, ca si cum nu e nevoie de o finalitate propriu-zisa, de o abdicare, “motivul” starii de ura/iubire putand fi conservat numai in conditiile unei lupte continue si sustinute. ura poate fi asadar la fel de “corecta”, de “etica” sau de “justificata” ca si iubirea, sau ca orice alta virtute. dezinsufletirea este insa cea mai crunta negatie a fiintei, este cea mai inversa stare, cea mai paradoxala. in complexitatea de stari, de planuri, indiferenta vine mai mult ca sa certifice ceva decat ca sa anuleze ceva. indiferenta accentueaza mai mult decat sa stearga sau sa faca uitat ceva. indiferenta este pana la urma cea mai pronuntata stare de asociere sau de simpatie; pentru ca intotdeauna esti indiferent in raport cu ceva/cineva, la fel cum ura profunda nu are obiect, nu are tinta, pntru ca nu are (nu trebuie sa aiba) finalitate, existenta ei fiind intretinuta de durata ei, de circularitatea ei.
tu gasesti indiferenta ucigatoare, eu o gasesc corespunzatoare, ca un liant, ca o bolta care uneste si nu ca o punte care desparte lasand impresia de unitate.
tu gasesti ura ca fiind situatia ultima, eu o gasesc ca fiind primara, nu in sensul de activa; are in ea ceva primordial fara a aduce cu sine constante apriorice, ura este perfect adaptata(bila) si nu face concesii decat cu ceva mult mai ultim. este deci o candoare marasmica, de moarte.
in fine, tu gasesti absenta ca o lipsa, eu o gasesc ca o mare promisiune.
iti multumesc ca ai scris “despre ura” lui liiceanu.

]]> By: Catalin http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67414 Catalin Thu, 23 Aug 2007 11:49:28 +0000 http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67414 E ok, Aura. Mi-am luat DVD-urile cu Seifeld si acum le studiez. Someday I'll be a comedian. That was fun. :)) Glumesc. Sunt momente in care pot sa rad si sa fac pe oricine sa rada. Si momente in care n-ai vrea sa ma ai in raza vizuala, pentru ca sunt total corosiv. In scris, persona mea nu e foarte dezvoltata pe directia asta, e foarte adevarat. E ok, Aura. Mi-am luat DVD-urile cu Seifeld si acum le studiez. Someday I’ll be a comedian. That was fun. :))

Glumesc. Sunt momente in care pot sa rad si sa fac pe oricine sa rada. Si momente in care n-ai vrea sa ma ai in raza vizuala, pentru ca sunt total corosiv. In scris, persona mea nu e foarte dezvoltata pe directia asta, e foarte adevarat.

]]> By: Aura http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67411 Aura Thu, 23 Aug 2007 11:33:29 +0000 http://www.catastif.com/2007/08/23/despre-ura/#comment-67411 Imi pare rau ca am zis chestia cu umorul ! Nu avea rost... Imi pare rau ca am zis chestia cu umorul ! Nu avea rost…

]]>