miliardele si miile (de ani)

51e7WawDJqL._SY344_PJlook-inside-v2,TopRight,1,0_SH20_BO1,204,203,200_

Absolute monarchs

Au si cartile aride meritele lor. Sau poate tine de aparatura umana si mecanismul de speranta-consolare sa gasim merite in orice soi de chestie.

Acum vreo cateva luni citeam mult-apreciata-de-Borges Last and First Man a lui Stapledon si ma gandeam ca o istorie intinsa pe miliarde de ani are neajunsul de a elimina orice idee de individualitate. Cu alte cuvinte, asa cum un val e compus din miliarde de miliarde de miliarde de molecule dar nici una dintre ele nu este determinanta, e vorba de legitati termodinamice, hidraulice etc, cam asa si cu o istorie pe o perioada foarte lunga. Cartea lui Stapledon (un soi de rescriere concreta a Fenomenologiei  lui Hegel) are insa avantajul unor minieseuri despre diferitele feluri de a simti ale diferitelor feluri de umanitati viitoare. Si prin asta e superba. Are in ea tensiunea intre aspiratia fiecaruia de a se depasi, de a semnifica ceva si caderea entropica (dust in the wind, tears in the rain).

Din pacate cartea despre Papalitate nu este de acelasi calibru. Desi m-am declarat intotdeauna adept al listelor, pomelnicelor si catastifelor mi s-a parut insuportabil de stearpa. Practic vorbim de peste 250 de suverani (o lista mai lunga decat orice alta monarhie) care s-au batut in sus (Milano, Imperiul German) si in jos (Sicilia, Neapole), la dreapta (Venetia, Imperiul Otman) si la stanga (Franta, Spania). Facand aliante cu toti cei listati mai sus si desfacandu-le o data la cativa ani (sau chiar si in acelasi an). Incercand sa-si proiecteze putere transfrontalier(prima si probabil inca cea mai mare multinationala dpdv venituri si angajati), incercand sa sprijine anumite forme de umanism (cel neutru dpdv religie) si suprimandu-l pe cel implicat. Papi antisemiti (cei mai multi) si papi care au sustinut evreii. Papi fricosi si papi care adorau bataliile, papi care aruncau cu banii si papi austeri. Abjecti si admirabili.

Cumva cartii respective ii lipseste ideea generala. Chiar daca ar fi fost subiectiva, partiala, fabricata, mi-ar fi placut o structurare in jurul unei idei (de libertate, de credinta in mantuire, de credinta in bunatatea umana etc). Mi-ar fi placut macar o istorie culturala a papalitatii. Sau o istorie diplomatica (a extinderii si decaderii influentei). E insa predominant o istorie militar-administrativa. Din pacate cartea respectiva seamana mai mult cu o carte de telefon, in care niste sute de papi s-au sfadit cu niste sute de regi si imparati si potentati locali, s-au ciondanit cu niste mii de cardinali.

Nu-i o carte dezastroasa, dar sutele de Clementi, Piusi, Ioani, Benedicti raman in mare parte putin memorabili. Din dorinta de a povesti macar cateva pagini despre fiecare s-a pierdut mult din posibilitatea de a zugravi un tablou global.

Pana la urma e mai usor sa tii minte miliardele decat miile, uneori.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *