Catastif eu sunt catalin tenita

La Valse

L


Asta este una dintre piesele de muzica clasica pe care le-as putea asculta de zeci de ori.
Ravel spune ca este despre vals si doar despre vals. Despre grandoarea si apoi decaderea lui.

Mie imi pare ca e despre la Belle Epoque si pieirea ei in focurile Primului Razboi Mondial. Si despre presimtirea celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Un mare scriitor german contemporan (Kempowski – va recomand Swansong este la reducere pe Amazon – https://www.amazon.com/gp/product/B00NUB4FE8/ref=oh_aui_d_detailpage_o03_?ie=UTF8&psc=1) spunea ceva foarte puternic:

“Dupa razboaiele mondiale Germania a pierdut posibilitatea de a mai fi o natiune de filosofi si de poeti.”

Cred ca se aplica intregii societati europene.

Si mai cred ceva: zilele astea, in intreaga lume (de la SUA la China, de la Europa la Rusia) traim un final de epoca. Cam ca in finalul lui La Valse. Nu e neaparat tragic, final, escatologic. Din fiecare ardere poate ca iasa ceva bun. Din distrugerea societatii antebelice s-a nascut o societate mai afluenta, cu drepturi pentru cei saraci, pentru minoritati, cu vieti mai lungi si cu acces mai larg la cunoastere. Iar partile negative pe care le resimtim acum (recursul la demagogie, la fake news, la munciuna) nu sunt decat efecte emergente normale.
Lucurile pot fi bune. Nu trebuie sa disperam. Drumul e in sus.

Dar da, ca sa il parafrazez pe Kempowski, vom pierde posibilitatea de a mai fi o lume de ganditori teoreticieni, neimplicati, care cantaresc din afara lucrurile, din sfere mai inalte si care cred ca mana invizibila a societatii si istoriei si economiei aranjeaza parcursul sprea cea mai buna dintre lumi.

Adauga comentariu

Catastif eu sunt catalin tenita

Categories

Scurte RSS

More »

Archives

Profile social media