Category Archives: cotidiene

Multumesc, IKEA

Citisem pe undeva ca romanii ar fi cei mai “scandalagii europeni” in social media – adica au procentul cel mai mare de oameni care povestesc online experientele mai putin placute. Ca sa compensez un pic ย uite o chestie care m-a impresionat foarte foarte placut:

Pe 31 decembrie am fost la IKEA cu Anca sa luam doua cutii de jucarii pentru Daria, ca suntem asaltati de ursuleti, catelusi, soricei, cubulete, trenulete si alte chestii dragute, care ne fac viata mai placuta si in mod cert mai dezordonata ๐Ÿ™‚

Luat cutiile (si vreo alte cateva chestii, dintre care recomand cutitul asta, e VG10, oameni buni, daca stiti ce vreau sa zic),platim, iesim, punem lucrurile jos, dupa care ne dam seama ca ar trebui sa luam si niste chestii de-ale gurii, de la raionul de jos). Si ne intoarcem. Fara cutii. Dupa care mergem la Starbucks, mai trecem printre alte magazine, ajungem acasa, ne vedem de ale noastre.

Dupa o ora eu zic “Cutiile?” Anca: “Care cutii?” Catalin: “Fuck, am uitat cutiile.” “Unde le-am uitat?

In fine, rememoram noi traseul, descoperim ca le-am uitat in fata IKEA, sunam la serviciul clienti, dar deja se inchisese pentru ca pe 31 decembrie era program scurt.

Revin pe 3 ianuarie cu un telefon, mai mult asa just in case, fara mari sperante. Doamna de la suport imi ia numarul, suna la colegii din magazin, ma suna inapoi, nu ma gaseste, insista iar, ma prinde, imi spune ca a gasit cutiile. Si mai mult decat atat, le-au luat in magazin, le-au bagat din nou pe stoc, si ma pot intoarce oricand cu bonul sa imi iau banii inapoi. Dupa care sa imi iau cutiile iar, daca le mai vreau.

Sincer la asta nu ma asteptam. Poate speram in sinea mea, un 5% sa le fi dus la obiecte pierdute, insa niciodata nu as fi crezut ca un business comercial ar luat bunurile inapoi fara sa fie fortat, doar pentru a gasi cea mai comoda cale pentru clienti.

Si da, sunt fan IKEA, de fapt eram fan IKEA, iar acum sunt adorator IKEA ๐Ÿ™‚ A fost prima supriza placuta de la un brand comercial pe 2013. Si mi-ar placea ca astfel de tratament sa fie normalitate peste tot.

Inca una despre scumpul stat si sacra familie

Si alta cretinatate din ciclul statul-stie-cel-mai-bine-pentru-toate-situatiile-si toate-cazurile.

Ar trebui eventual stabilit si un script de dialog intre parintii adoptivi si copil. Si un tabel cu varsta recomandata (plus varsta minima si maxima) la care se face aceasta notificare, in functie de IQ-ul copilului, ai parintilor adoptivi si ai parintilor naturali. Si de disponibilitatea financiara a parintilor adoptivi in raport cu cei naturali. Si fireste, pedepse – nu exista lege daca nu sunt prevazute pedepse pentru cei care o incalca.

De cand a devenit Parlamentul forul care decide cum functioneaza relatiile de familie? Statul trebuie sa stabileasca ce nu se face – infractiunile – nu cum sa ne traim vietile.

Sunt curios de unde atata preocupare pentru familie :)) in curand, va aparea si legea nu ai voie sa te sinucizi fara aviz de la o comisie formata din psiholog, presedinte de bloc, sectorist, doctor de familie. Sub sanctiunea platii impozitelor (de catre urmasi) pe toata durata estimata a vietii pe care trebuia sa o mai fi trait, conform venitului din ultimii cinci ani si duratei medii de viata la momentul comiterii infractiunii.

avortul, psihologul si Sulfina

Nu sunt pro-avort (adica sunt pro-choice, dar e bine sa ne croim vietile de asa maniera incat sa nu facem alegerile traumatizante, in masura in care acest lucru e posibil), dar genul asta de aberatie/propunere legistiva o arunca in derizoriu pe coana Sulfina Barbu.

Un drept e drept si pentru idioti si pentru inteligenti. Iar daca statul vrea mai putine avorturi sa faca educatie pe termen lung, nu la point of sale, ca sa zic asa. Si sa incerce sa redea speranta (nu ca ar fi obligat la asa ceva, dar e bine sa ai contribuabili mai multi si mai fericiti pe care sa ii mulgi mai bine).

Si daca totusi se doreste implementarea ideii cu psihologul (apropo, pe asta cine il plateste), sa fie trimisi la consiliere si oamenii care cumpara prezervative ca si asa pierdem electorat pretios :)) Si poate si cumparatorii de reviste de barbati. Si aia care o ard pe net. Ba si aia care iau Libertatea sau Cancan. Sau macar astia sa dea o declaratie pe proprie raspundere ca nu o folosesc in scopuri ce nu cadreaza cu politica de crestere demografica.

PS Mi-am zis ca pe blogul asta nu mai scriu despre chestii curente si aiurea, dar cateodata chiar nu ai cum sa nu o faci.