Posts filed under 'Romania'
Uite ca nu ma tin de cuvant. Speram sa scriu despre o carte sau altceva frumos astazi. In schimb o sa scriu despre reclama asta la BCR Asigurari.
Pentru cine nu are chef sa o urmareasca, povestea e simpla: fata unui doctor ramane singura in cabinet si din greseala rastoarna niste praf peste o radiografie pulmonara transformand-o dintr-una normala intr-una cu ditamai tumoarea. Asigurarea BCR de malpraxis, putem citi pe un fundal muzical vesel.
Am vazut reclama asta exact dupa meciul Real - Steaua.
Doua doua chestii:
1. Nu cred ca e o targetare prea grozava: I mean, nu cred ca mai mult de 1% din populatie este cadru medical. Iar meciurile de fotbal nu sunt exact niste evenimente de nisa, de strict interes pentru medici. Ba as zica ca din contra: daca asigurarile medicale sunt necesare pentru medici si asistente, as spune ca peste 65% din target sunt femei. Iar femeile nu prea se uita la meciuri.
2. Ideea in sine a reclamei este stupida. E genul de gluma sadica si cretina. Genul de idiotenie care trebuie interzisa chiar de lege. Asta imi aduce aminte de bancul cu evreii inchisi intr-un dus al mortii care striga “Dati drumul, dati drumul!”, izbind disperati in usi. Dupa care se da drumul la gaz.
Nu e deloc funny, nu? Este cinica, sadica si nu tine cont de suferinta umana! La fel de imbecila mi se pare si aceasta reclama.
3 milioane de morti pe an! Asta e numarul de oameni care mor de cancer de plamani in fiecare an!
Adica daca va plimbati intr-o zi printr-un parc si vedeti doua mii de oameni, la anul unul nu va mai fi din cauza acestei maladii. Daca stati intr-un bloc mai mare, e foarte posibil ca un vecin sa moara de aceasta boala in sapte-opt ani. Sunt cam tot atatea victime cat o mie de World Trade Centere. Sau cate un Boing 747 plin ochi cazut in fiecare ora a fiecarei zi pe parcursul unui an.
Nu vreau sa fiu patetic. Nu vreau sa fac morala. Si jur ca am destul simt al umorului, sometimes twisted enough. Insa mi se pare o cretinitate insensibila.
Intotdeauna am crezut ca banii au functia sociala de a elimina idiotenia. Ca daca trebuie sa scoti banii din buzunar, atunci deschizi bine ochii. Ca te intrebi daca chestia asta pe care o faci pe bani, sau pe care cumperi pe bani, chiar e buna. Si iti spui toate rezervele. Se pare ca ma insel. Imi este imposibil sa inteleg cum asemenea lucru poate sa se intample.
Cum o companie dintr-un grup cu o capitalizare de 5-6 miliarde de euro face chestia asta. Cum isi bate joc de oamenii bolnavi. Pe moarte.
Si cum nu au avut nici un pic de empatie. For fucking God sake, sa auzi ca o persoana apropiata este suspecta de cancer (si sa va uitati ce pata mare era pe radiografia aia) este o catastrofa psihologica. Iar ei, specialistii in asigurari de viata, ar trebui sa stie asta, nu?
O ultima propozitie: La reclamele cu Gogu si coniacul Unirea, CNA-ul s-a sesizat. Desi dupa parerea mea, nu erau nici pe departe atat de idioate. Erau doar amuzante, desi in stilul grosier. Daca cineva stie pe cineva de la CNA, atrageti-le atentia asupra reclamei acesteia.
November 2nd, 2006
In esenta domnul Bodu doreste sa-i invete pe tinerii de liceu regulile de disciplina fiscala utilizand limbajul suburban al hip-hopului.
Impreuna cu Ministerul Educatiei, au facut sapte sute de mii de pliante despre “băieţii răi” care “te saltă” dacă nu-ţi plăteşti dările.”
De ce este acest lucru o idiotenie fara margini:
1. Prin chestia asta Ministerul Educatiei recunoaste explicit ca nu este in stare sa ofere un limbaj educat tinerilor dupa primele opt clase. Mai mult, accepta ca limbajul de cartier este standardul.
2. Prin chestia asta, statul isi bazeaza intreaga filosofie de colectare a impozitelor pe represiune. Nu va mai exista nici o diferenta intre violenta pe care o exercita camatarii daca nu iti platesti imprumutul sau statul cu impozitele. In ambele cazuri, recuperatorii baieti rai vin si iti iau masina bengoasa. Mai mult, statul este mai smecher ca te baga si la bulau daca vrea muschii lui.
3. Daca pana si statul vorbeste asa, pai ce mama dracu’ mai sunt unii colegii de-ai nostri d-astia tocilari care se dau tari si citesc carti, si invata si vorbesc frumos? asa o sa se intrebe baietasii din licee. Ba, voi aia cu ochelari, ce mah va credeti mai buni?
4. Iar voi, parinti ai copiilor de liceu, stiti voi ca fiecare creste cate un infractor care trebuie convins prin forta pumnului sa faca ce trebuie?
Cred insa ca Fiscul si Ministerul Educatiei au gresit flagrant. Daca voiau rezultate bune cu campania asta trebuiau:
1. Sa plateasca BUG Mafia si Parazitii pentru a scrie cate un cantec-doua in care sa povesteasca cum vin mascatii si te leaga, asa ca fa bine si marca banu’ la meseriasul de Bodu.
2. Eventual sa faca si versiunea necenzurata a acestor videoclipuri. Cu Bodu si comisarii garzii financiare inconjuratie de gagici dezbracate, in limuzine negre, avand pe mana ghiuluri si la gat lanturi de aur.
3. Sa faca o versiune si mai necenzurata care sa fie distribuita pe DC++
4. Eventual sa numeasca acea versiune ceva de genul “Liceeni de la Colegiul X suprinsi facand sex in grup in clasa”.
5. Apoi, ca sa nu dezamageasca publicul tinta ar putea chiar sa realizeze genul asta de filmulete si cu un mic intro de tipul “Acest film va este adus de Fisc. Si bagati-va mintile in cap, v-am spart daca nu platiti”
6. Sa ofere si filme in care comisarii Garzii Financiare bat cu ranga un datornic care nu si-a platit impozitele la timp.
In felul asta mesajul ar fi distribuit viral.
Lasand gluma la o parte, cand presedintele tarii vorbeste cum vorbeste, cand bea spritzuri cu oierul luminii si apoi se urca la volan beat fiind, cand Vadim si Mitica Dragomir sunt senatori, nu are sens sa credem ca liceenii sunt mai breji, nu? Sau cel putin asa vor distinsii guvernanti sa creada.
Faza este ca daca guvernul isi legitimeaza pozitia prin forta, nu prin superioritate morala, atunci nu sunt sanse de indreptare. Si Gigi presedinte nu mai este o utopie.
PS Mi-ar fi placut sa scriu acest post intr-un stil mult mai murdar. Cam asa cum cred ei ca trebuie sa se adreseze liceenilor. Dar pana la urma am zis sa nu stric coerenta blogului. Si de maine sper sa revin la carti. Nu imi place sa scriu despre lucruri urate. Dar nici sa le ignor nu-mi place 
October 31st, 2006
“I SING the Body electric;
The armies of those I love engirth me, and I engirth them;
They will not let me off till I go with them, respond to them,
And discorrupt them, and charge them full with the charge of the Soul. “
Daca va place poezia asta din Whitman, puteti continua aici.
Mi-am adus aminte de ea cand am zis sa scriu cate ceva despre concertul organizat de Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta.
A fost extraordinar. Pentru ca atat artistii cati si publicul au vibrat pentru o idee. Pentru ca a fost unul dintre putinele concerte fra bannere mare ale sponsorilor, fara mititei si baietzi de cartier, fara dorinta de a sustine campania cuiva. Pentru libertate. Iar toate formatiile au fost excelente. Mi-au placut mai ales Luna Amara, Sarmalele Reci si Altar. Si Implant pentru Refuz, care au facut un show superbun.
Felicitari lui Remus Cernea si voluntarilor lui. E fenomenal cand te gandesti ca Remus a reusit sa adune o suta cincizeci de voluntari. Care dupa concert (eu zic ca au fost peste 5000 de oameni) adunau in saci toate gunoaiele aruncate. Ca niste furnicute ecologiste. In Romania. In Romania, oameni buni! Unde gunoiul se arunca natural iar gunoierii nu fac curat nici pe bani.
A fost misto. A fost viata. Am vazut mai multi pusti frumosi decat in ultimul an. Plini de verva. Destepti. Care or sa faca chestii misto. Si manifestarea si-a atins scopul, cred eu. A spus ca exista inca constiinte. Ca imbuibatii nu pot sa faca chiar ce vor ei. Si sunt sigur ca asta este doar prima dintr-o suita de manifestari.
Si felicitari artistilor! Au cantat gratuit pentru o cauza nobila.
October 28th, 2006
1.De ce bannerul acela la Stalinskaia care ne saluta tare zgomotos de pe paginile trafic.ro baga un fade-out elegant cand vrei sa il opresti?
Era prea taranesca o oprire instant? Si daca asta e taranesc, atunci cum naiba se cheama faptul ca striga ca apucatu’ “Votca numarul unu…” de fiecare data cand mai dai pe alta pagina?
2. Eu nu prea sunt la curent, dar chiar s-a demonstrat stiintific ca webmasterii, web marketerii si alti webomani sunt mari consumatori de votca ieftina? Si daca chiar sunt, de ce naiba li se stimuleaza dependenta in timpul programului. Pai d-aia, tovarasi, avem internetul care il avem, ca beau programatorii si designerii la munca. Alo bai, trage liniile alea mai drepte!
3. Astept cu nerabdare Gogu’ cu Unirea, reputata marca Popular, sau stilatul Manele. Da’ chiar, ce ar fi daca ar baga astia niste bannere cu manele. :)) Nu mai e mult pana acolo, asta e clar.
4. Si astept executii targetate in functie de profilul sitului: De exemplu, la Trafic.ro ar fi: “Concurenta ti-a luat-o mult inainte? Nu-i nimic, cu Stalinskaia, votca numarul unu, poti sa vezi traficul tau dublu?” sau “Ai doar trei vizitatori pe zi? Cheama-i la o sticla de Stalinskaia, votca numarul unu, si poate mai vin si cu cativa prieteni” Nu vreau nici sa ma gandesc cum ar suna astfel de bannere personalizate pentru siturile de dating :)) Dar sa incerc totusi: “Daca partenera nu a venit, nu-i nimic. Cu votca numarul unu….” sau “Votca care transforma o baba chelioasa intr-o printesa pieptoasa… Dupa numai 200 de grame” (De fapt pot mult mai bine, dar asta e un blog intelectual, ce naiba)
5. Exista tot felul de privacy options in browserele astea moderne: blocheaza referalul, pop-upurile, cookieurile, imaginile etc. Dar nu exista o chestie esentiala: blocheaza sunetul din paginile web, sau, si mai bine, intreaba-ma daca incep sa cante din senin la incarcarea paginii. Poate chiar vreau si eu sa ma concentrez la ce am de facut. Sa sa vad cum e sa fi surd. Bine, e posibl sa nu existe asa piata mare: cei din tarile civilizate nu sunt asa de nesimtiti sa iti bage repede si tare sunetul pe gat/urechi chit ca il vrei sau nu.
Later update: La o analiza mai atenta e posibil sa fie si o alta explicatie: Trafic.ro vrea sa stimuleze pavlovian complexele de vinovatie ale maniacilor web. Executia a doua o va include pe Jenna Jameson suspinand febrila. Sau ceva legat de iarba. Idei sunt multe, intrebarea ar fi de ce o fac? Poate sa sa demoralizeze concurenta… ?
October 27th, 2006
Nu-mi place sa fiu crybaby si nici nu cred ca este un dezastru nuclear sa nu ai internet acasa de 4 zile. Dar pe de alta parte imi place sa cred ca trebuie sa luptam pentru drepturile noastre. Si daca nimeni nu zice nimic, atunci nu vom merita niciodata nimic. Nici macar ceea ce platim. Asadar scrisoarea mea / faxul meu catre RDS:
Stimati Domni,
Ma numesc Catalin Tenita si sunt client al RDS/RCS atat cu servicii de Internet cat si cu cablu.
Incepand cu data de 22 octombrie Internetul nu mai functioneaza (Contractul meu este in Sos. Colentina 36 – telefon RDS: 031409YYYY , iar tichetul deschis are numarul ZZZZZZZ)
Problema a mai survenit si acum o luna si a fost rezolvata foarte simplu prin resetarea switchului (dupa ce in prealabil “specialistii” RDS au insistat ca este o problema la calculatorul meu, ceea ce s-a dovedit o asumptie complet gresita).
Aceasi manevra trebuie facuta si acum. Dureaza fix 2 minute, nu presupune deplasarea nimanui, insa ea nu a fost efectuata cele 4 zile de cand am deschis tichetul.
Din aceasta cauza am decis sa depun o plangere la Oficul pentru Protectia Consumatorului, Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorului si la Autoritatea Nationala pentru Reglementarea in Comunicatii si sa sesizez urmatoarele:
1. RDS/RCS nu isi respectua obligatia asumata contractual de remediere a problemelor din reteau sa in 24 de ore, conform contractului semnat
2. RDS/RCS ofera un contract dezechilibrat - ex. solicita penalizari de intarziere daca abonatul nu isi plateste contravaloarea serviciilor in termen, insa nu nu ofera aceleasi penalizari daca durata de rezolvarea a problemelor din retea depaseste intervalul asumat contractual.
3. RDS/RCS nu trimite abonatilor facturi prin care sa ii instiinteze cat au de plata, nici pentru serviciile de date, nici pentru cele de televizune prin cablu
4. RDS/RCS actioneaza ca un monopol - in majoritatea zonelor din Bucuresti neexistand servicii de date prin cablu/fibra alternativ. De aceea poate trebuie studiata oportunitatea interzicerii cumpararii retelelor de cartier si deschiderii retelei RDS si pentru alti furnizori (asa cum s-a procedat in cazul Romtelecom). Pentru aceasta ultima chestiune voi sesiza si Consiliul Concurentei
Prin urmare, va solicit ca pana astazi 26 octombrie 2006, ora 13 sa fiu contactat telefonic la 072319ZZZZ si sa mi se comunice ca sesizarea mea a fost primita si problema sesizata prin tichetul cu numarul ZZZZZZ a fost rezolvata.
In caz contrar voi contacta organismele mai sus mentionate si voi incerca sa aduc problema serviciilor defectuase ale RDS/RCS in atenita presei.
Va multumesc,
Catalin Tenita
Email: ________________
Telefon: ______________
PS: Vreau sa scriu un articol obiectiv numit “De ce Deutsche Telecom nu trebuie sa cumpere RDS/RCS” in care sa arat ca e posibil sa aiba soarta lui grecilor care au luat Romtelecom. Adica pe fondul unui brand recunoscut ca oferind un suport tehnic extraordinar de prost sa se duca in jos in momentul convergentei dintre Internetul mobil si cel broadband - WiMax. Adica sa ii ia frumos Vodafone si Orange in cativa ani pe segmentele de date si poate chiar si de tv cablu. Ganditi-va ce teapa si-au luat grecii cu Romtelecom.
Daca cineva de la RDS citeste blogul acesta si a gasit macar o data ceva care sa-l faca sa se gandeasca, atunci poate forwardeaza la sefi.
Si inca o chestie generala: e important sa ne implicam. Sa spunem ce credem. Pentru asta exista internetul. Nu ca sa fie o telecomanda cu 1000 de canale. Ca sa fie o tribuna pentru toti oamenii. Si sa le oferim un feedback elefantilor corporativi. Cu toata forta
Zoso si Alex(vreo 3 posturi) scriu si ei despre RDS si pofta lor pentru retele de cartier. In fapt povestea e simpla: ei cumpara abonatul cu 100 euro, Deutsche Telecom va plati in jur de 200-350 euro pe fiecare abonat la o tranzactie intre 600 milioane si 1 miliard de euro.
October 26th, 2006
Sau cel putin pe al meu. Altfel nu se explica de ce nu vor sa imi repare conexiunea de acasa de doua zile, cand totul presupune doar resetarea unui switch la ei.
In fine, ca sa o spun pe aia dreapta, stiu ca nu au nimic personal cu mine. Pur si simplu, RDS este una dintre companiile alea mari si incompetente care nu fac nimic sa isi tina clientii. Pentru ca oricum nu sunt prea multe optiuni pe piata. BTW, de ce naibii RDS nu trimite niciodata factura pe serviciile de internet si cablu. Eu primesc doar o factura pe telefonie, un serviciu gratuit pe care oricum nu il folosesc.
Deci noul Fiber Link cu care se tot lauda RDS/RCS prin presa este din punctul meu de vedere un esec ca fiabilitate. De cand l-au instalat la sfarsitul lui septembrie am avut 4 zile downtime. Mai mult in prima luna de RDS Fiber Link decat in ultimul an de cablu.
M-am gandit sa pun postul asta doar sa imi justific absenta. Pentru ca la munca sunt superprins si nu am timp sa blogez de aici.
Anyway, cand ma intorc (cand RDS decide ca ar fi cazul sa ma intorc) vreau sa scriu despre:
- Aer de Geoff Rymann
- Anansi Boys de Neil Gaiman
- Sanul de Philip Roth
- inca vreo doua carti
- despre modestie sociala si status-hunting
- sa imi continui posturile despre libertati
Apropo de libertati, va invit la concertul pentru apararea libertatii de constiinta ce va avea loc sambata 28 octombrie in Piata Constitutiei.
Si ca sa pun si ceva cu noima generala in postul asta, uite un citat aproximativ din “Aer”:
” Cand esti rebel trebuie sa ai mai mult stil decat majoritatea, nu mai putin.”
Cam asta e problema cu majoritatea nonconformistilor din ziua de astazi. Le lipseste stilul personal. Prea multi rebeli cu tricouri cu Che pe piept care beau RedBull cu votka.
October 24th, 2006
Oarecum in linia lui Florin de revalorificare a miturilor romanesti in cheie umoristica, uite o treaba interesanta: Romanians in Space. Nu mi-a venit sa imi cred ochilor cand l-am vazut la gamespot in susul paginii de turn-base strategy games (alea imi plac mie - gen Civilization sau Panzer General, dar merg si cele gen Total War, pacat ca nu prea am timp si joc cam 3 zile pe an, cate 4 ore maxim). La inceput am crezut ca e ceva de genul “Romulans in Space”, din seria Star-Trek.
Dar se pare ca miticii nostri mioritici sub comanda imperatorului Traian Basescu infrang una dupa alta toate rasele extraterestre. Aparent un fel de futurocronism pueril, naiba stie. Nu am downloadat trialul, insa am dat de situl jocului.
Dupa care am dat o cautare in Google si am descoperit ca a starnit ceva valva la inceputul verii in privinta relatiilor romano-maghiare. Citesc aici de exemplu ca:
“Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat şi va urma să investigheze modul în care acest joc aduce atingere minorităţii maghiare.”
Uite aici despre decizia CNCD.
Intrebarea mea este cum se relationeaza libertatea de exprimare cu atacurile/discriminarile simbolice la adresa unei minoritati. Ma refer la acele atacuri care nu sunt fatise. Sa spunem ca scriu o ucronie in care rasismul Africii de Sud a triumfat in toata lumea si lumea este mai buna cu o societate semisclavagista (Drakka), sau o carte in care femeile sunt lipsite de drepturi, sau Big Brother is the Good Ol’ Big Brother, etc. O carte in care un subiect distopic ar fi prezentat in roz. Sau in care niste fantezii abjecte ar fi fi prezentate laudativ.
Uite, asta imi aduce de exemplu aminte de Norman Spinrad - Visul de fier. Scrisa din punctul de vedere al unui alter Hitler, care in loc sa fi preluat puterea a ajuns scriitor de junk SF si vorbeste despre monstrii mutanti care invadeaza planteta si de salvarea lumii de o rasa pura realizata prin eugenie.
Sau si mai bine de portretul Ferengilor in Star Trek. O serie de organizatii au ridicat problema ca acestia ar semana prea mult cu stereotipul caricatural si defaimator al evreului (nas mare, viclean, dorinta nemasurata de inavutire).
Cum functioneaza protejarea libertatii de constiinta, dar si a demnitatii si a dreptului la imagine a minoritarilor, cand avem genul acesta de elucubratii. Pentru ca la limita o astfel de fantasmagorie poate sa fie si Republica lui Platon. Nu scria el acolo ca poetii trebuie eliminati (expulzarea, daca nu solutia finala) din cetatea ideala pentru ca nu fac decat sa strice? Ar trebui asociatiile de poeti sa ceara stergerea respectivelor pasaje pe motiv ca un astfel de mesaj, venind din partea unei persoane cu mare autoritate cum e Platon, poate sa duca la discriminari?
October 4th, 2006
“Modernul concept european de libertate de exprimare a fost elaborat de intelectualii iluministi din secolul al optsprezecelea ca urmare a unei lupte - nu impotriva Statului, ci impotriva Bisercii. De atunci incolo, Europa s-a opus mereu tendintelor inchizitoriale si a acceptat ideea ca diferitele culte religioase nu trebuie sa ne impuna limite la ceea ce gandim si la ceea ce spunem.” - Salman Rushdie intr-o pledoarie la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru filmul Vision of Ecstasy, in 1996 (din volumul de eseuri “Dincolo de limite”, aparut la noi la Polirom)
Iata si ce am gasit despre respectivul film aici:
In September 1989, another artistic work was caught in a blasphemous edict — this time Britain’s blasphemy law. A film, “Visions of Ecstasy” produced by the independent British film company, Axel Ltd., was refused a certificate for broadcasting by the British Board of Film Classification because it depicts “the erotic imaginings” of Saint Theresa of Avila.
Theresa, a sixteenth-century Spanish Carmelite nun, at age thirty-nine began to have visions of J.C. and to enjoy vivid experiences of “mystical marriage” with him and experiences of “His presence within her.” The eighteen-minute film depicts St. Theresa caressing and kissing J.C. A female character depicting her psyche erotically touches her. The film has no dialogue, and the music score was written by a punk band, Siouxsie and the Banshees.
The case came up for a two-day hearing during the first week of December 1989. The hearing was apparently stormy. Comparing it to “The Last Temptation of Christ” and “Monty Python’s Life of Brian,” the Board of Film Classification found that those two films presented “alternative realities of Christ,” whereas “Vision of Ecstasy” was “an object of overt sexual passion to which He responds” and thus was a “contemptuous treatment of the divinity of Christ.” The British Board of Film Classification, accordingly, banned it from the airways. In its initial ruling before the trial, it had held: . . . the wounded body of a crucified Christ is presented solely as the focus of, and at certain moments a participant in, the erotic desire of St. Theresa, with no attempt to explore the meaning of imagery beyond engaging the viewer in an erotic experience.
Destul de similar cu Evanghelia dupa Christos a lui Saramago (faza cu “Alege-ti o oaie”) sau cu Evanghelistii Alinei Mungiu, daca ma intrebati.
Dar de unde si pana unde acest post?
De la urmatorul articol al proiectului Legii Cultelor care tocmai a trecut de votul deputatilor in comisie:
“În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.”
Partea nasoala cu astfel de in prevederi este ca dau nastere la arbitrarii si la restrangerea nejustificata a libertatii de exprimare. Pentru ca un astfel de articol poate sa insemna si interzicerea ca liderii spirituali sa se injure unii pe altii, insa si a bancurilor cu tenta religioasa bunaoara sau a publicarii “Versetelor satanice” ca tot am vorbit despre Rushdie.
Plus ca exista intdeauna raspunderea civila delictuala daca un cult se considera jignit de un act ofensator. Nu este nevoie de incriminare penala cum pare a sugera legea (sincer sa fiu nu stiu care sunt pedepsele pentru aceste acte).
Ce stiu insa este a aceasta ingradire a dreptului la expresie e complet aberanta. Pentru ca potential orice opinie critica cu privire la culte si reprezentantii acestora si orice forma de manifestare artistica care are teme religioase ce nu sunt tratate dogmatic/canonic poate sa fie considerata o defaimare sau o ofensa. De la Nietzsche la Dan Brown o gramada de autori ar putea fi vanduti in magazine specializate, cu coperta neagra pe dreasupra ca la revistele porno.
Atentie, eu nu spun ca nu exista excese antireligioase. Exista, insa sunt parte a libertatii de constiinta, efectele colaterale ale acesteia fara de care libertarea nu poate exista, cand se pune problema balantei intre libertate individuala si protectia unor institutii (asta si pentru ca institutiile/structurile sociale sunt mult mai puternice decat indivizii). Asa cum eu nu suport manelele, horoscoapele si telenuvele, altii poate nu suporta muzica rock violenta care glorifica nu mai stiu ce zei pagani, sange pe pereti sau alte prostii de gen (nici mie nu imi place, de fapt), sau bancurile si caricaturile cu popi sau cu divinitati. Asa merg lucrurile pe aici, vorba lui Vonnegut. Putem sa schimbam canalul, pana cand vom gasi chestiile alea care sa placa la toata lumea. Si fireste, sa incercam sa dam dovada de bun gust - sa tragem un semnal de alarma, noi cei mai rationali, asupra manifestarilor aiurea indiferent daca ne sunt afectate sau nu conceptiile.
In definitiv, cultele pot sa isi comunice opiniile despre diferite manifestari cu potential ofensator. In baza aceleiasi liberatii de constiinta. In definitiv, asa se pot antama dialoguri (doar daca exista o diferenta de pozitie). In definitiv, cultele au la dispozitie diferite forme de boicoturi sociale. Nu este nevoie ca statul sa se tranforme intr-un paznic al dreptei dogme si sa inceapa sa decida ce este defaimator sau nu. Asta inseamna pana la urma cenzura.
De aceea mi se pare foarte misto ideea organizarii unui concert pentru apararea liberatatii de constiinta (Organizator Solidaritatea pentru libertatea de constiinţă si sustinut de Asociaţia Pro Democraţia, Ombudspersons for National Minorities , Centrul de Studii Internaţionale , Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Agenţia de Monitorizare a Presei, Miliţia Spirituală, Accept)
Mai ales pentru ca avem nevoie de asemenea “Woodstockuri” pentru trezirea constiintelor. (Asta si pentru ca parlamentarii nostri nici macar nu pricep ce voteaza, cand voteaza).
September 24th, 2006
“Bugetarii bucuresteni, copiii care merg la gradinita, dar si elevii din clasele I-XII vor beneficia de trei zile libere in perioada 27-29 septembrie, pe durata desfasurarii Sommet-ului Francofoniei. Exceptie de la aceasta masura fac insa acei bugetari care sunt implicati in organizarea lucrarilor reuniunii si cei care lucreaza in unitatile sanitare. Decizia, anuntata ieri de purtatorul de cuvant al Executivului, Oana Marinescu, are drept motivatie prevenirea unor eventuale ambuteiaje in Bucuresti in zilele desfasurarii reuniunii. Conform deciziei adoptate de Executiv, cele trei zile libere vor fi recuperate la 7, 14 si 21 octombrie. Si salariatii din unitatile cu foc continuu beneficiaza de aceste zile libere. ” Tot articolul in Jurnalul National
Prima data voiam sa numesc postul “Cretinism guvernamental” si sa fiu mai virulent. Dar, traim in Romania. nu-i asa?
1. Sunt convins ca circulatia nu va fi semnificativ redusa prin aceasta manevra.
2. Daca problema erau intr-adevar bugetarii, era suficient sa li se puna in vedere sa nu vina cu masinile la munca si eventual sa se blocheze toate parcarile din zona.
3. Zilele recuperate sambata ofera o eficienta de maxim 50%. Asta foarte optimist vorbind. Or sa fie niste mici sarbatori campenesti.
4. Guvernul nu poate dispune de zilele de weekend ale angajatilor sai dupa bunul plac. Ar trebui ca functionarii publici sa-i dea in judecata.
5. Guvernul nu poate sustine ca transferarea acestor trei zile in octombire face sa se mentina acelasi nivel de productivitate pe tot anul. Atunci de ce nu se muncesc doar primele 3 luni in program de 24 de ore, cate 7 zile pe saptamana?
6. Guvernul sustine ca povestea asta cu francofonia ii va costa 2.5 milioane euro. Dar nu calculeaza si costurile prin aceste zile libere. Care garantat se duc la mult mai mult.
7. Pregatiti-va pentru o luna octombrie in care functionarii o sa fie complet ofuscati cand vor discuta cu publicul (ca muncesc ca sclavii 6 zile pe saptamana, iar aglomeratia o sa fie mai mare decat de obicei).
8. Chiar nu erau masuri mai istete de a debloca circulatia? Se putea pune de exemplu o suprataxa pentru intrarea in respectiva zona.
9. Daca in locul Guvernului ar fi fost firma domnului Tariceanu, de pilda, ar fi acceptat sa le dea liber angajatilor 3 zile si sa le recupereze de exemplu duminica? Ar fi fost asta eficient pentru afacerile sale?
10. Stie cineva de un precedent similar intr-o tara civilizata?
September 14th, 2006
Postul asta adica - depre copilariile noastre, in vremurile cand cel mai tare gadget era masinuta de fier.
Visele noastre, pazite de ochiul pestelui de sticla de pe televizor, erau bantuite de miros de portocala si de baloane de guma “Tipi-Tip”. Citeam pe ascuns “Elevul Dima dintr-a saptea” si “Boccaccio”, iar la vedere “Ciresarii” si Jules Verne. Noi nu ne trimiteam SMS-uri, ne fluieram sa iesim afara. “Mama lu’ Cutaaaare… Il lasati pe Cutare afara?” …
September 7th, 2006
Conform HotNews/Romania Libera:
“Patriarhul Teoctist cere Parlamentului sa nu fie controlate averile ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane pe motiv ca acestia nu dispun de averi personale si ca s-ar aduce o “grava atingere” autonomiei BOR si cultelor religioase legal recunoscute in tara noastra.
“Avand in vedere interdictia legala si canonica de a dispune de averi personale, in lumina celor aratate mai sus, in numele Sfantului Sinod al BOR, consideram inadecvata includerea personalului din conducerea cultelor religioase, respectiv a ierarhilor Bisericii noastre, in proiectul de lege privind declararea si controlul averilor si solicitam eliminarea acestei prevederi care aduce o grava atingere autonomiei BOR si cultelor religioase legal recunoscute din Romania”, concluzioneaza Teoctist in epistola trimisa Parlamentului. “
Stau si ma intreb:
1. Daca exista o dispozitie care interzice o actiune, implicatia logica necesara este ca nimeni nu va comite acea actiune? Cam asta zice patriarhul prin “Avand in vedere interdictia legala si canonica de a dispune de averi personale…”
2. Daca cultele recunoscute si slujitorii lor obtin bani de la buget, nu este normal sa existe asimilare a acestora din urma cu functionarii publici, cel putin in anumite privinte?
3. De ce nu ridica biserica aceasta problema a autonomiei cand preotii sunt salarizati de la buget, cand se obtin bani, terenuri si alte avantaje, cand sunt invitati la tot felul de sindrofii oficiale?
4. Nu se aduce atingere Constitutiei cand patriarhul cere ca o parte a cetatenilor acestor tari sa fie plasati mai presus de lege?
5. Daca luam fraza “Avand in vedere interdictia legala si canonica de a dispune de averi personale”, care este rostul sintagmei “interdictia legala”? Exista vreo lege care interzice cuiva sa aiba avere? Numai Parlamentul emite legi (sau in sensul mai general al notiuni de lege - act juridic normativ, numai autoritatile publice ale statului/locale) , ce emite fiecare grup pentru sine sunt diferite chestii interne.
6. Daca luam aceasi fraza de mai sus, intrebarea este chiar nu au dreptul la un patrimoniu catusi de mic slujitorii bisericii? Totusi unii au case, masini si alte chestii. Iar daca chiar nu ar avea si ar respecta aceast lucru, nu ar putea sa intre in absolut nici o tranzactie. Nu ar putea nici macar sa primeasca salariu sau sa cumpere un bilet de tramvai.
7. Daca ierarhii tot nu dispun de averi personale, care este problema? Un astfel de control va intari pozitia Bisericii ca cea mai necorupta parte a societatii. Va sublinia alura morala ireprosabila a slujitorilor Bisericii. So why worry?
8. Daca oamenii astia au depus un juramant al saraciei prin intrarea in randul ierharhilor, si totusi au averi substantiale (prin absurd vorbind, caci cuvantul Patriarhului ar trebuie sa fie dincolo de indoiala), le vor ceda ei? Vor continua sa ramana in fruntea bisericii?
9. Autonomia BOR inseamna ca ei sunt stat in stat si ca nu se supun legii, sau ca sunt autonomi doctrinar fata de alte biserici si ca in treburile de organizare si de credinta statul este tinut sa nu intervina?
Later update: Patriarhul spune că personalul din conducerea BOR este alcătuit din monahi “care îşi exercită mandatul pastoral şi de conducere în urma alegerii de către forul bisericesc electiv”, precizând că ei “nu pot dispune de averi personale deoarece acestea revin de drept Bisericii, după deces”.
Dar pe acelasi rationament nimeni nu are avere. Nici Becali pentru ca dupa deces nu o sa mai aiba nimic, nici Bill Gates sau Waren Buffett pentru ca o sa lase totul fundatiiilor. Dar asta o stiam dinainte: dupa moarte nu mai ramai cu nimic din bunurile acumulate. Asadar ce naibii mai sunt toate legile astea anticoruptie, anti-furt, antitalharii daca oricum bunurile raman aici - finalmente in folosul societatii?
September 6th, 2006
In legatura cu asta am stat mult in dubiu, dar pana la urma a triumfat opinia catorva prieteni.
Asadar, o poveste de saptamana trecuta: faceam interviuri pentru firma. Sun o domnisoara din urbea X care aplicase (5-600 km de Bucuresti). O intreb daca poate veni la un interviu. Ea zice da, si stabilim o zi si o ora, dupa care ii trimit inca o data datele de contact, descriere job etc. Dupa vreo cincisprezece minute primesc emailul de mai jos. Acum nu ma cred eu mare si tare, sincer. Dar parca nu exista practica asta - de deplasare dupa catindat. Poate doar daca e vorba de Meg Withman sau Larry Ellison.
Domnisoarea era specialista in
NLP, poate asta explica ceva.
Subiect: Echilibru
Salut, Catalin.
Multumesc pentru mail-ul trimis, mi-a reactualizat niste informatii.
Dupa cum, probabil, ai observat in CV-ul meu, ma aflu in {Orasul X}, momentan.
Am observat site-ul Treeworks ca fiind destul de explicit si, in acelasi timp, cu destule lacune. Asta se poate corecta. Ce mi-a atras atenta, insa, este :
“Pentru ca in joc sunt banii si reputatia dumneavoastra, iar noi le respectam. “
Sunt constienta ca eu nu reprezint un eventual client pentru Treeworks, ci doar un posibil angajat. Totusi, timpul este o prioritate pentru mine, iar un drum la Bucuresti l-as face cu placere, avand ca obiectiv incadrarea in mediul descris de Treeworks, pe un post care imi solicita aproape toate competentele.
Dar, tinand cont de posibilele favorizari, oboseala indusa de CFR si un capriciu personal, gasesc ca ar fi mult mai interesant si constructiv ca tu, Catalin, sa iti faci timp sa vii in {Orasul X}. Un interviu se poate desfasura si aici, poti veni cu readymade-uri, in materie de interviu, fise de completat si orice altceva consideri ca iti este necesar pentru buna desfasurare a interviului.
Sugestia aceasta vine dintr-o satietate de interviuri formale la care am participat. Din partea mea, ai asigurate abilitatile sustinute in CV-ul postat si de mult bun simt.
Decizia iti apartine.
O zi buna,
Y
PS Imi place faza cu ” dintr-un capriciu personal”. Eu nu stiu daca poti sa o spui unui prieten sau unui rude apropiate, daramite unui necunoscut. Decat ca o varianta ceva mai eleganta de “bai, ia du-te tu in ….” Maybe I’m so nineties.
September 4th, 2006
De ce fierbe copilul in mamaliga - Aglaja Veteranyi
Faza nasoala nu este ca nu te poti scalda de doua ori in acelasi rau si nici ca nu poti sa te mai intorci acasa, cum ziceau doi distinsi domni, faza nasoala este cand nu ai apa sa te scalzi macar o data, sau cand nu ai casa de unde sa pleci, cu atat mai putin sa te intorci.
Romanul asta, sau mai degraba poem in proza, sau poate naiv flux de constiinta, e despre cei care nu stiu lumea cum o cunoastem noi. Care ne raportam in fiecare zi la un cateva puncte intre care parcurgem drumuri cotidiene sau saptamanale: acasa, la munca sau la scoala, la bere sau la supermarket, la rude sau la prieteni. Despre cei pentru care lumea are o altfel de topologie. O familie problematica de circari tigani fugiti din Romania, care cutreiera prin Europa. La periferia societatii si a moralei, caznindu-se sa supravietuiasca si sa se adapteze. Prinsi intre doua realitati, a doua fiind cea a Romaniei comuniste de care le amintesc mereu rudele ramase acasa.
O carte scrisa din perspectiva fetitei care se maturizeaza incet-incet, inventand povestea copilului care fierbe in mamaliga pentru a-si alunga din cap frica ca intr-o zi mama ei va cadea de sus, se unde sta agatata de par. Sa nu va inchipuiti ca fata e vreo Heidi sau vreo Alice in Tara Minunilor - e o carte plina de candoare, dar in acelasi timp si de cruzime, de lipsa de educatie, de duritate sufleteasca. Brutala chiar pe alocuri, aproape incestuasa. Alteori induiosatoare - cand intelegi naivitatea terifianta a unor suflete simple.
Cand citeam capitolul in care fetitele sunt lasate la un orfelinat mi-am adus aminte de un pasaj din Tournier (cred) care vorbeste despre ura sedentarului fata de nomad, despre ura lui Cain fata de Abel. Nu cred ca ura este cel mai bun cuvant, ci mai degraba ciocnire a unor viziuni total diferite asupra vietii: pentru sedentar (intruchipat aici de supraveghetoare) viata inseamna sa muncesti, sa ai o casa curata si sa ai intotdeauna ceva mai mult din care sa poti sa dai si altuia. Pentru nomad insa viata se defineste dupa alti parametri. Si mai mult chiar, un nomad nu va putea fi niciodata transformat in sedentar, oricat de mult s-ar chinuit (asa se termina si cartea, “Ne pare rau, dar aici nu suntem la circ.)
Poate ca aceasta este si povestea de dincolo de carte caci autoarea romanului (care este relativ autobiografic) s-a sinucis la putin timp dupa ce a predat al doilea roman, desi in fata i se deschidea o cariera stralucita, ca romanciera si dramaturga. O carte deosebita scrisa de una dintre putinele voci romanesti care au traversat granitele limbii. BTW, traducerea din germana este semnata de Nora Iuga, o fascinanta poeta.
September 4th, 2006
Povestea lui Radu m-a facut sa imi dau seama inca o data de ce nu functioneaza in Romania foarte bine gentlemen agreement-urile. Mai ales cand ai de a face cu persoane fizice. Pentru ca se bazeaza pe onoare, iar educatia romaneasca formala si informala nu incurajeaza aceasta virtute. Ce reprezinta copierea la examene, furtisagurile din lucrarile de diploma sau de doctorat etc. decat desconsiderari ale onoarei?
Se vorbeste foarte mult de mediul de afaceri in Romania. Dar mediul de afaceri nu inseamna numai legislatie clara, sistem fiscal stabil si lipsa birocratiei si coruptiei. Inseamna in primul rand onoare, dupa mine.
In paranteza fie spus, onoare este foarte buna eficienta din punct de vedere economic: costurile de achizitie a clientilor noi sunt mari in domeniul serviciilor, long-term relationships iti permit sa taxezi un premium, apar lock-in effects .
Si inca un aspect legat de toata povestea asta: nu poti sa fii freelancer si in acelasi timp angajat exact pe acelasi domeniu. Din motive de etica profesionala, din motive de concurenta neloiala, din motive de eficienta la locul de munca. Ba chiar e de asteptat ca multi dintre cei care practica genul asta de gig-uri sa aibe un nivel etic scazut.
Later update: Ma gandeam ca denumirea political-correcta ar fi “gentlepersons agreement”. Adevarul este ca s-ar putea ca femeile sa respecte mai mult tipul asta de intelegeri decat barbatii (self-image, less risks, respectabilitate).
August 28th, 2006
125 de ani de la nastere, astazi - George Enescu
August 19th, 2006
Lucrurile incep sa se miste in zona asta de comunicare online. Fireste, suntem inca la nivelul de secta prin catacombe 
Mai e pana blogomania sa detroneze televiziunea ca religie de stat.
1. Cei de la Editura Tritonic (mai precis Michael Haulica care este coordonatorul colectiei Fiction) au decis sa introduca in mixul lor de comunicare, pe langa revistele si emisiunile literare, si blogurile care au continut literar. Asa ca ieri dupa-amiaza, impreuna cu Jen - Mostly Harmless si Iulian - Poiana lui Mayuma , am stat la o sueta relaxata cu Michael Haulica si Bogdan Hrib - directorul editurii. Dan si Lucia n-au putut sa ajunga, insa nu-i bai ca vor mai fi si altele. Asadar am discutat despre profesionalismul scriitorilor, despre ce inseamna sa promovezi un scriitor, despre colectia Fiction si urmatoarele aparitii editoriale, despre relatia cu distribuitorii si despre alte o sumedenie de lucruri.
Felicitari pentru initiativa. Sunt convins ca este prima initiativa de acest gen a unei edituri romanesti. Si sper ca si celelalte edituri sa priceapa cam la ce or fi bune si blogurile astea. Michael zicea ca in ultima vreme aude mai des “Am cumparat cartea X ca am citit despre pe blogul cutare” decat “Am cumparat cartea X pentru ca am citit in revista cutate”.
Iar daca e asa, are o logica. Si prin faza asta colectia Fiction are o atitudine foarte curajoasa - la fel ca si prin promovarea unor scriitori netestati pentru cititorii romani (care sunt mai degraba obisnuiti cu dihotomia Isaac Asimov / Saul Bellow, decat cu mixturi fantaste, suprarealiste, ambigue ca taxonomie, precum promoveaza ei. Pe de alta parte, trebuie sa credem ca valoarea se impune prin ea insasi, chiar si in conditii neideale.
So, to make it short, voi scrie mai des despre cartile din colectia Fiction pentru ca oamenii fac treaba super buna acolo. Si pentru ca o sa creasca si ritmul aparitiilor. Si pentru ca azi dimineata am descoperit un autor demential - Jeff Vandermeer
2. A doua chestie misto a fost intalnirea pentru tricoul de blogger. Jos palaria pentru efortul depus de Cristi Manafu si de Dorin Boerescu si Luiza de la Speed Promotion. Chiar arata super misto si peste vremuri or sa se vanda la preturi fabuloase la licitatie, trag eu nadejdea.
Iarasi oameni super-tari (mi-a facut placere sa ii cunosc pe Dorin si pe Richard - Jobsessive ), iarasi discutii inteligente, haioase si intelectuale, iarasi bere. Si l-am cunoscut in persoana pe Florin Dumitrescu - tipul care a compus versurile meseriase de la Sarmalele Reci (Mama ce tari erau acum vreo 10-12 ani cand eram eu la liceu. Ce versuri!!! BTW, au concert saptamana viitoare in Utopia, vineri 25 august). Si inca un pont, ca ma simt generos azi. Bloggerul care isi face primul un bar si organizeaza diverse intalniri and stuff are un bussines garantat. Acum se merge La Motoare pentru ca e mult spatiu si e mai usor de reperat, dar cine vine cu o oferta mai buna a luat piata. Ceva cam ca Cheers, cum zicea si Tudor.
Sa vedem ce ne va aduce toamna
August 19th, 2006
Citeam scrisoarea lui Liiceanu pentru Mona Musca si ma gandeam cat de important ar fi un meltdown politic. Un catarsis moral. Curatenia aia care nu s-a intamplat niciodata. Care ar fi trebuit sa se intample in 1990. Pentru a se fi eliminat toate tipurile de influente murdare, din politic si economic.
Acum, 16 ani mai tarziu, puroiul s-a raspandit in tot organismul, s-a delocalizat, s-a coafat si stilizat. Metastaza. Averile s-au albit si extins, respectablitatea s-a obtinut, iar ei ne spun ca au facut-o pentru binele tarii, pentru poporul asta amarat. Bieti de ei, eroi ascunsi. Imi aduce aminte de retorica ceausista a Romaniei ca aparator vajnic la fruntariile Europei, in vreme ce regii Frantei dantuiau. Noi ne incendiam singuri bordeiele, pentru ca ei sa isi construiasca Versaille-urile si sa-si umple Louvre-urile cu picturi. Am facut-o pentru toti. Ne-am sacrificat. Ne-am bagat in cocina ca sa va salvam pe voi. (Sau mai e si varianta generalizatoare: de la un nivel incolo, toti erau obligati sa o faca. Doar asa formal. Am facut-o pentru a ne urmari interesele erudite, nu cele financiare.)
Stiu, sunt utopic, insa pana nu o sa vina ploaia aia mare care sa mai curete din namol, nu o sa avem nici unul dintre noi demnitate, indiferent de cati bani am avea. O sa ne fie tot timpul rusine sa aratam pasaportul. Sau o sa fim in tabara nesimtitilor. A hard rain must fall, parafrazandu-l pe Dylan. (Murdarirea nu este buna! apropo de un slogan tampit.)
Si nu, nu cred intr-o evolutie graduala, frumoasa si liberala in chestia asta. Pana la urma toate regimurile evolutive occidentale au inceput printr-o revolutie mai degraba violenta (America, Franta, Anglia). Nu cred ca odraslele (securisti)lor (fizice sau spirituale) vor diferi fundamental. Pacatele parintilor se mostenesc, din pacate.
Later update: Puncte de vedere pe acelasi subiect in blogurile Romanesti:
Florin Dumitrescu - Nota informativa despre Mona Musca / Mona mea
Urban Delice - despre vanatoarea de vrajitoare
Pam Pas - mona musca si doina cornea - despre megalomanie si modestie
August 15th, 2006
La Bucuresti pe 26 noiembrie. Via Dor de Duca. Cred ca merg.
August 4th, 2006
“Think of all the hate there is in red China/Then take a look around at Selma, Alabama” - Bob Dylan, Eve of Destruction
Sa ne inchipuim lumea mai lenta de acum saizeci si ceva de ani. Un oras de vreo 5-600 mii de locuitori. Care isi vad de treburile lor: hoti, intelectuali, comercianti, speculanti, tarfe, agitatie, praf, bani… Un oras ca multe altele. Izbucneste razboiul. Orasul e ocupat. Viata orasului e grav afectata.
Si dupa cateva zile de ocupatie incepe macelul. In numai doua zile sunt ucisi intre 25 si 35 de mii de civili neinarmati de catre soldatii. Un locotenent-colonel isi asuma sarcina sa omoare cu mana lui 50 de civili. Si pana la sfarsitul ocupatiei sunt ucisi per total peste o suta de mii de civili.
Pare a fi masascrul din Nanking. Nu este, insa. E masacrul din Odessa. Comis de trupele romanesti.
Am citit articolul respectiv din Wikipedia si m-am cutremurat. De ce nu ni se spune la scoala? De ce nu se spune la televiziune? Stim de cei 150 de mii de romani morti la Stalingrad, dar nu stim de cei 100 de mii de civili omorati in Transnistria.
Auzim atat de des “Romani, va ordon treceti Prutul”, auzim de martiriul lui Antonescu, dar nu auzim de ordinele astea ucigase. Condamnam Auschwitz sau deportarile din Transilvania de Nord, dar stim prea putine despre Odessa si implicarea trupelor romane in Holocaust. Ni se povesteste doar de cateva bande de legionari scelerati, insa dimensiunile si implicarea oficiala sunt mult mai ample.
Cand eram mic, bunicul imi povestea despre cum s-a salvat de “masina infernala” (mina) care a explodat pe un transportor de trupe din portul Odessei. Cum s-a scufundat nava si cei mai multi au murit. Fireste nu mi-a povestit despre zilele de 22-24 octombrie 1942.
Cred ca memoria crimelor si memoria eroismului ne lipsesc. Cred ca traim intr-o societate tarata si pentru ca e bolnava de autism si amnezie. Si mai cred ca societatile vestice au izbutit sa fie ceva mai bune si pentru se autoanalizeaza critic. Pentru ca se lupta cu crimele tatilor si ale bunicilor. Din pacate pentru Romania comunismul a “castrat” acest simt al dreptei priviri. Ne-a hranit prea mult cu eroism de opereta, cu false icoane, cu sloganuri si ideologii indobitocitoare. Si ce vedem acum nu sunt decat rezultatele acestui proces.
Nu vreau sa o dau pe politica. Un asemenea macel este un subiect mult prea grav.
Iertare.
July 29th, 2006
Am vorbit cu Radu sa bem o bere maine. La Motoare. Bloggeri si non-bloggeri. Discutiile clasice, nu? Internet, politica, Romania, Terra, societate, aberatii, business, literatura, muzica, si ce o mai fi (dar fara barfe). Asa ca daca cineva dintre cititorii acestui blog are chef sa vina e binevenit. La ora 21, miercuri, La Motoare. Ma gandesc ca e posibil sa nu existe locuri acolo si sa fie nevoie sa ne relocam. Caz in care cei interesati ar fi bine sa dea un semn la mine sau la Radu ca sa le lasam un telefon unde sa sune (plus pentru a ne repera).
July 25th, 2006
Urasc fanfaronada. Mai ales cand nu se sprijina pe chestii reale. Din cauza asta mi s-a parut complet aiurea clipul acela produs de o firma de bere - Imagine a world without Romania. O chestie care aminteste de protocronismul ceausist. Ceva mai subtila, conced.
Sa facem un alt exercitiu. Sa ni-l inchipuim pe Luther batand in cuie cele 95 de teze antipapale pe usa catedralei lui.
Daca s-ar fi oprit si ar fi aruncat foile la gunoi lumea ar fi fost complet diferita. Fara Bach si Beethoven, fara Goethe si Holderlin, fara Kant si Hegel si Nietzche, fara nationalism si romantism, fara Razboiul de 30 de ani si aproape sigur si fara cele doua razboaie mondiale, fara spirtul protestant si fara corporatii, fara cosurile de pe valea Ruhr-ului si cosurile de la Auschwitz, fara statele nationale si cultura pentru mase.
Cand Luther batea in cuie tezele alea (imi place sa cred ca a facut-o singur, desi cel mai probabil a pus pe cineva) batea si cuiele la sicriul ideii milenare de Imperiu Roman in diferitele lui forme. Crea o polaritate politica la care ne referim si azi. Nord vs. Sud.
Acum imaginati-va o lume fara 10-le Nadiei la Montreal si cu avionul cu reactie inventat 5 ani mai tarziu. Este chiar asa de mare diferenta?
July 9th, 2006
1. Mai citesc, stati linistiti. Numai ca nu prea am mai avut timp si chef sa scriu despre carti. Sper ca zilele viitoare sa izbutesc sa pun aici cate ceva despre Anansi Boys - Neil Gaiman, Complotul impotriva Americii - Phillip Roth, Casanova in Boemia - Andrei Codrescu si inca vreo doua-trei.
2. Melodia zilei Ruby Tuesday - Rolling Stones: She just cant be chained / To a life where nothings gained / And nothings lost /At such a cost
3. Jos palaria pentru ce au facut tipii de la Oricum cu Stimultan2 . Concept super-bun, si promovare prin afise foarte vizibile. Plus identitate foarte bine aleasa. Bafta si multe proiecte! Sunt convins ca maine va fi un mare succes! (Au si un blog bun)
4. Am vazut astazi o masinuta care matura trotuarele. Poate oi mai fi vazut si altele prin Bucuresti (nu sunt sigur) insa asta a fost prima data cand am perceput-o ca o chestie normala. Adica nu pe Primaverii inainte de trecerea presedintelui. Si ce e tare e faptul ca omul care o conducea chiar sa straduia (se vedeau multe urme inainte si inapoi si un troturar foarte curat). Mi-ar placea si mie sa avem niste trotuare curate si fara denivelarile alea din smoala lasate de masini in zilele foarte calde.
Later Update: Foarte bun interviul cu echipa Oricum din Metropotam.
June 9th, 2006
Am ascultat dimineata niste pastilute realizate de Simon Singh pentru BBC. Excelente ca informatie si ca realizare. Este fenomenal cum se pricep unii (BBC, National Geographic, Discovery) sa realizeze chestii ubercool din subiecte aride.
Cinci episoade de vreo 15 minute fiecare.
1. Despre numarul 23 miliarde. Adica cat s-a obtinut la licitatiile 3G din UK prin folosirea unul model de licitatie care sa maximizeze pretul oferit, model bazat pe teoria jocurilor a lui John Nash. (Angajati matematicieni, domnul Tariceanu! O sa maximizati veniturile la buget. Sau or sa mascheze treburile asa de bine de nu o sa se prinda nici cel mai destept ziarist.)
2. Despre un numar prim titanic de mare, din familia numerelor merseniene (2 la puterea Y minus 1 este prim). Aparent este si un program gen SETI numit GIMPS care computeaza distribuit in cautarea acestor numere, oferind si un premiu de 100 K.
3. Despre 74%, maximul de randamen care se poate obtine la organizarea unor sfere de aceasi dimensiune intr-un cub (organizare gen fagure - cea cubica da sub 55%). Problema se numeste conjectura lui Kepler , a fost pe lista lui Hilbert la inceputul secolului trecut, si a fost demostrata abia acum cativa ani.
4. Despre 7 - numarul de amestecari ale unui pachet de carti de joc pentru a genera o ordonare complet aleatoare. Povesti interesante despre cazinouri. Una care mi-a placut, cea despre niste matematicieni care bateau casa la ruleta prin calcularea zonei une urma sa se opreasca bila prin analiza computerizata a vitezelor bilei si rotirii ruletei (totul in timp real, in mediu de joc, cu niste computere ascunse in pantofi si pocnituri din degete).
5. Despre 4 si problema colorarii hartilor (patru culori sunt suficiente), care si ea a fost enuntata in secolul al XIX-lea dar s-a demostrat abia de curand prin reducerea cazurilor de analizat la un numar finit dar destul de mare si analizarea lor cu ajutorul computerelor.
Inca o data, cinste BBC pentru calitatea emisiunilor. Cum spunea si Friedman in editorialul de pe ultima pagina din Business Magazinul de ieri, secolul XXI va fi castigat de tara care produce prima energie nepoluanta. Si probabil aceasta tara va fii aceea care va investi cel mai mult in educatie (dar nu in mismasuri guvernamentare cum se intampla in Romania, ci investii care sa ajunga la beneficiari: copii, studenti, doctoranzi and so on) . Dar asta e alta poveste, nu ?
June 8th, 2006
BIT Software has released the Socrate Open solutions on the Romanian market, this being the first Open Source EAS product for corporate management. It includes functionalities such as Enterprise Resource Planning (ERP), Customer Relationship Management (CRM) and Business Intelligence (BI), according to Bursa reports.
http://www.reporter.gr/fulltext_eng.cfm?id=60606105330
In general nu imi place sa postez chestii legate de tehnologie pe blogul personal, dar asta mi s-a parut foarte interesanta ca miscare strategica. E clar ca exista o piata foarte buna pentru produsele open source in mediul corporativ. Si ca se pot face bani frumosi din implementare. Dar pana la urma marea problema este daca BIT Software se va tine de modelul open source (va publica imbunatatirile semnificative ale software-ului, sau le vor tine pentru ei?) Si daca vor gasi si alte companii care sa faca implementari si sa impartaseasca idei, imbunatariti, add-onuri and so.
A publica sursa nu este suficient ca sa fii in centrul miscarii open source. Trebuie sa creezi comunitate si sa dai dovada de leadership in ea. Cam ce face Red Hat, de exemplu. Si sa ai resurse suficiente pentru a sprijini dezvoltarea comunitatii. De fapt pe termen scurt cred ca marketingul ca furnizor de solutii OS este poate chiar mai costisitor ca cel de solutii proprietare.
June 6th, 2006
Citeam articolul de mai jos pe CNN de dimineata:
‘Pirate’ iTunes rival enrages music industry
In esenta niste rusi si-au tras un iTunes paralel (Trystero?) si au inceput sa vanda melodii la mai putin de 10 centi bucata. Si afacerea le merge struna. Oamenii au si motivatie legala, sustinand ca in Rusia legea permite distribuirea fara solicitarea acordului proprietarului, la fel ca in cazul difuzarii la radio sau prin cablu.
Toata povestea este de urmarit din perspectiva impactului legislatiilor nationale de IP in epoca globalizarii. O asemenea afacere nu s-ar fi putut deschide acum 10 ani. Acum ea nu numai este deschisa, dar are impact global.
E evident ca pana la urma Rusia o sa modifice legislatia daca este cazul. Pentru a scapa de proteste si sanctiuni economice pe exporturile serioase. Petrol, gaze, etc.
Dar daca in locul Rusiei ar fi un rogue state? Koreea de Nord sau Iran ,de pilda. Daca ar incerca sa loveasca si pe calea asta. (Si sa fim seriosi, faza cu “You download mp3s, you download communism” nu tine. Americanii s-ar repezi sa downloadeze)
Sau daca ar fi un microstat creat special ca safe heaven pentru astfel de operatiuni. Cam ca in Cryptonomiconul de Stephenson. Daca am avea un microstat care ar avea ca unice venituri cele din taxarea unor operatiuni de download (ilegale in alte state). Cum ar putea reactiona celelalte state? In fine, discutia asta este ipotetica. Probabil ca vor mai trece 15 ani pana se va ajunge aici.
Si tot legat de IP si digital, sa luam situatia din Romania - operatiunea Gramofonul. Nu o sa fiu ipocrit sa spun ca eu n-am ascultat niciodata un mp3 downloadat. O sa observ doar ca populatia a reactionat negativ in corpore (sau cel putin cei care utilizeaza Internetul) la anuntul ca politia s-a pus pe treaba. Ceea ce este mai mult decat ciudat, obiectiv vorbind. Ar fi fost intampinati cu aplauze daca ar fi demarat o operatiune contra hotilor de buzunare, a coruptiei mari si mijlocii, a exploatarii minorilor.
De ce o reactie adversa in cazul proprietatii intelectuale digitale? Oare pentru ca nu percepem transferul ei ca fiind un furt? Oare nu percepem asta ca furt pentru ca nu am fost invatati de parinti de la varste mici? E clar ca in materie de digital am fost (cel putin generatia noastra: 25-40 ani) o generatie fara parinti. Care a invatat singura cum e cu Internetul si celelalte chestii similare. Si care si-a definit conceptele morale legate de respectivul domeniu prin consens tacit orecum, fara interventia autoritatii paternale. In Internet suntem oarecum ca in Imparatul Mustelor de Golding, am eu impresia. Nu a fost nimeni care sa ne zica de mici ca daca descarcam un film, furam de la un sarman cameraman din nu stiu ce colt al lumii. Poate ca nici nu e asa.
Pana la urma marea intrebare este daca modelul traditional (proprietatea si pedepsirea juridica a furtului - pedepsire justificata moral in constiintele majoritatii oamenilor) care a functionat cateva mii de ani la bunuri corporale se va transmite cu mici modificari la bunurile incorporale digitale, sau daca se va inventa alt model de afaceri pentru producerea si distribuirea bunurilor digitale. Ramane de vazut.
Dar este clar a aceast clivaj intre juridic si moral va trebui transat repede. Pentru ca in cativa zeci de ani probabil 70% din proprietati vor fi digitale.
June 3rd, 2006
Next Posts
Previous Posts
